Banii de la aparate

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Dewit51

Salut, as vrea si eu un mic sfat daca se poate ... -Ce parere aveti despre banii castigati la jocurile de noroc ?
Sunt pus intro situatie mai dificila.. Fratele meu a castigat in jur de 50 mil lei vechi la aparate si a inceput sa cumpere lucruri prin casa.. Eu nu am o parere asa buna despre asta iar atunci cand m-a intrebat daca vreau ceva i-am zis nu .. Problema e ca el a cumparat un Xbox si vreau si eu sa ma joc.. E pacat daca folosim lucruri cumparate pe bani ''necurati''.Cel putin eu nu m-am simtit asa bine cand am facuto si de asta va intreb si pe voi poate stiti mai multe despre situatii ca acestea...

Jocurile de noroc nu sunt păcate instrinseci. Ele sunt, în sine, fapte moral neutre: nici bune, nici rele. Există, însă, un mare potenţial păcat, adică pot fi ispite. Iar de ispite, este prudent să fugim, mai ales de ispitele faţă de care ştim că avem o slăbiciune. Jocurile de noroc, de la "aparate" numite, în argou, "păcănele" la pariuri şi loz în plic devin păcate:
-atunci când jucăm banii altora sau banii noştri care se cuvin altora.
-atunci când jucăm banii noştri, dar sume atât de mari, încât, dacă am pierde, am avea de suferit.
-atunci când ne consumă un timp nejustificat de mare, timp care ar putea fi investit mai cu folos altfel: în acest caz vorbim de viciu sau patimă.

Dacă, dimpotrivă, jucăm, să spunem, o dată pe săptămână, dacă investim o sumă echivalentă cu un ieşit în oraş la un film la mall şi socotim o distracţie, o relaxare, asemănătoare cu vizionarea unui spectacol sau cititul unei cărţi poliţiste, atunci nu vorbim de păcat.

Două lucruri încă: jucătorul trebuie să ştie de la început că va fi MULT mai probabil să piardă decât să câştige. Dacă probabilitatea ar fi egală sau inversată, atunci cazinourile, casele de pariuri şi loteriile ar da faliment rapid. Din excedentul de pierderi faţă de câştiguri, din această balanţă global negativă a jucătorilor, sunt plătite salariile personalului, chiriile, dările considerabile la stat, cheltuielile de reprezentare, reclamă, întreţinere, plus profitul. Cu cât cineva joacă mai mult, cu atât se apropie de certitudinea teoretică a pierderii. Ca să înţelegeţi, gândiţi-vă că aţi juca toate numerele la loto, adică toate variantele posibile. În mod sigur veţi câştiga, dar la fel de sigur este că preţul unui asemenea bilet va depăşi cu mult câştigul. Cu cât jucaţi mai mult la ruletă, cu atât mai sigur este că, pe o perioadă mai lungă de timp, veţi pierde. Ruleta, la fiecare tragere, vă taxează cu o impunere egală cu a 36-a parte din ce aţi investit. La un număr mic de game-uri, există şanse de a câştiga incomparabil mai mari decât la un număr mare de game-uri. Singurul lucru de care se tem directorii de cazinou este ca vreun nou-venit să joace la o extragere sau două-trei, să aibă un noroc chior şi să plece cu banii, după care să nu mai vină niciodată. Dar ei ştiu că asemenea oameni sunt extreme rarităţi: ştiu că cei care au câştigat se vor întoarce şi îi încurajează, prin tehnici de marketing, să o facă. Când se vor întoarce, vor pierde ce au câştigat şi încă mai mult.

Şi un ultim lucru: deşi, cum spuneam, jocurile de noroc nu sunt păcate intrinseci, ele întreţin ceea ce aş numi o "atomosferă toxică" din punct de vedere moral. Fete cu decolteuri adânci şi fustiţe cu şliţuri îndrăzneţe. Un pic de alcool în doze euforizante. O confuzie între noapte şi zi, întreţinută prin inexistenţa iluminatului natural, prin inexistenţa ceasurilor etc fac ca rareori patima gambling-ului să vină singură: de obicei vine împreună cu aceea a beţiei, cu aceea a uşurătăţii, etc.

În concluzie, deşi jocurile de noroc nu sunt păcate în sine, în felul în care curvia este păcat în sine sau beţia este păcat în sine, se recomandă extremă prudenţă faţă de ele. Pe de altă parte, câştigul obţinut din jocuri de noroc nu poate fi considerat câştig murdar, nefiind de aceeaşi natură cu câştigul obţinut prin curvie, prin furt sau escrocherie. Dealtfel, sunt şanse enorme ca fratele dv să plătească acest câştig cu vârf şi îndesat. Dacă nu va şti să se oprească, veţi vedea drumul invers al lucrurilor cumpărate: din casă, înspre casele de amanet. Am văzut de atâtea ori asta !