Incognoscibilitatea esentei lui Dumnezeu si Sf Impartasanie

[osutafaraunu]

O întrebare răutăcioasă, dar foarte necesară pentru cel ce doreşte să discearnă duhurile: diavolul poate să creeze asemenea senzaţii? Ori el totdeauna vine şi spune: "Hei! Eu sunt diavolul şi acum o să te amăgesc!"

Şi încă una, la fel de maliţioasă: De acord că cea mai periculoasă formă de amăgire este autoamăgirea?

Esenţa amăgirii constă în faptul că nu eşti conştient de faptul că eşti amăgit...

[ioanna]

În prealabil postat de osutafaraunu

Şi încă una, la fel de maliţioasă: De acord că cea mai periculoasă formă de amăgire este autoamăgirea?

Cea mai mare amagire e sa respecti formal un ritual pe care sa nu-l simti, sa faci mecanic niste gesturi, crezand ca-i imiti pe Apostoli.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ioanna

Cea mai mare amagire e sa respecti formal un ritual pe care sa nu-l simti, sa faci mecanic niste gesturi, crezand ca-i imiti pe Apostoli.

Absolut de acord până aici. Dar... mai este un dar:
să ai amăgitoara impresie că-L mănânci literalmente pe Însuşi Dumnezeu!

În loc să crezi, să simţi, să... ştii că precum pâinea şi vinul prin procesul de asimilaţie se transformă în carne, sânge, oase, nervi; aşa şi Hristos, ia fiinţă în fiinţa ta. Hristos în mine şi eu în El.

[ioanna]

În prealabil postat de osutafaraunu

Absolut de acord până aici. Dar... mai este un dar:
să ai amăgitoara impresie că-L mănânci literalmente pe Însuşi Dumnezeu!

Nu inteleg la ce va referiti. Euharistia te hraneste trupeste (paine si vin), cat si sufleteste (trupul si sangele lui Hristos), hrana materiala ingurgitata se preface in hrana spirituala ce te intareste, te inalta. Vointa ta nelucratoare e cuprinsa in vointa lui Hristos cea datatoare de viata.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ioanna

Nu inteleg la ce va referiti. Euharistia te hraneste trupeste (paine si vin), cat si sufleteste (trupul si sangele lui Hristos)

Eu nici atât nu vă înţeleg... Dacă ne hrăneşte "sufleteşte" în niciun caz nu poate fi carne şi sânge, e ceva dincolo de cele materiale. Aşa cum spunea şi Hristos când a prezentat prima dată această metaforă, cuvintele Lui sunt duh. Dacă e duh, spirit, nu poate fi carne şi sânge. E duh, e învăţătură. Aceasta trebuie asimilată (aşa cum material asimilăm pâinea şi vinul) şi trebuie să devină caracter. Un caracter asemenea lui Hristos. În niciun caz nu asimilăm carne şi sânge de Om-Dumnezeu! Am deveni cea mai groaznică sectă barbară: una care-şi devorează propriul zeu.

[ioanna]

Cred ca aveti niste confuzii in legatura cu "trupul si sangele lui Hristos" si maniera in care se impartasesc ortodocsii. Pot sa va spun ca eu niciodata nu m-am gandit ca-l "devorez pe Dumnezeu", cum spunea H.Miron sau d-voastra, ci ca firea mea este actualizata in Hristos, in firea Sa umana indumnezeita. Prin "trupul si sangele lui Hristos" eu inteleg firea umana a lui Hristos. Noi firea umana a lui Hristos trebuie sa o avem (care e maximul implinirii umane), doar nu suntem El sa avem si fire dumnezeiasca.

Ortodocsii nu cred ca Euharistia e un simbol, ci cred ca Hristos ne daruieste efectiv sub chipul tainic al painii si vinului, firea Sa umana spre insusire ( „Luati si mancati, acesta este Trupul meu”) , pentru ca aceasta sa ne „invie” din interior. De aceea spunem ca "este sangele si trupul sau", este firea Sa, ca de n-ar fi, de ce ne-am mai impartasi?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de ioanna

Cred ca aveti niste confuzii in legatura cu "trupul si sangele lui Hristos"

Confuzie ar fi dacă aş confunda pâinea cu carnea şi vinul cu sângele; dacă aş gândi că aceste elemente simbolice de pe masa simbolică a Paştelui simbolic din camera de sus; erau de fapt bucăţele de carne şi stropi de sânge smulse din trupul Mântuitorului şi oferite ucenicilor. Ori, nu s-a întâmplat deloc o asemenea oroare! Mântuitorul a rostit "acesta este...", dar nu uitaţi că έστιν are şi sensul de reprezintă.
Mielul pascal Îl reprezenta pe Hristos, Îl întruchipa, nu-L întrupa. Când capul familiei binecuvânta masa pascală, când rostea rugăciunea, Hristos nu se cobora din Cer ca să ia trup în mielul acela. Aidoma, când oficiantul binecuvântează pâinea şi vinul împărtăşaniei, aceste elemente simbolice, preînchipuitoare, nu se transformă în carne şi sânge de Dumnezeu-Om cum voia să-mi demonstreze "ştiinţific" cineva (ştiţi euharistia aceea care a fost studiată în nu ştiu ce mănăstire şi prezenta fibre de carne).

În prealabil postat de ioanna

Pot sa va spun ca eu niciodata nu m-am gandit ca-l "devorez pe Dumnezeu", cum spunea H.Miron sau d-voastra

Desigur că nu... a fost doar o manieră abruptă a noastră de a zugrăvi grozăvia şi oroarea la care duce o interpretare literalistă a cuvintelor Mântuitorului.

În prealabil postat de ioanna

ci ca firea mea este actualizata in Hristos, in firea Sa umana indumnezeita.

Ce facilă ar fi o asemenea viaţă de creştin! Facilă şi mecanicistă... Apeşi tasta F5 (cuminecătura) şi automat te-ai "actualizat în Hristos", ai obţinut un Refresh duhovnicesc!
Dar ce ineficientă este o singură tastare pe sesiunea de lucru (viaţa întreagă) de trebuie duminică de duminică repetat gestul! Căci e considerat a fi "fire a Sa umană îndumnezeită" şi nu administrarea unui simbol. Încă o palmă dată Celui de pe cruce şi jertfei Sale depline adusă "odată pentru totdeauna"...

În prealabil postat de ioanna

Ortodocsii nu cred ca Euharistia e un simbol, ci cred ca Hristos ne daruieste efectiv sub chipul tainic al painii si vinului, firea Sa umana spre insusire

Iarăşi, efemeră şi ineficientă taină... Trebuie că nu toate porţiile sunt egale (iarăşi sunt rău, este?) căci se "însuşeşte" atât de diferit şi efectul dispare atât de repede! Ies bărbaţii de la liturghie şi nici n-aşteaptă să treacă colţul străzii şi-şi scot pachetul de... firea cea veche pământească.