Lucrul facut bine naste invidie

Nu ştiu dacă cele ce fac sunt sau nu bune dar mă străduiesc şi pun sufelt în orice fac, în mod deosebit pentru biserică. Uneori primesc laude şi în sufeltul meu mă bucur deşi fără ajutorul lui Dumnezeu nimic nu ar ieşi bine. Multe lucruri le fac împreună cu alte persoane care însă nu sunt lăudate şi de aceia suferă. Sunt convinsă că eu mi-am luat plata pentru cele lucrate iar persaona care nu a primit vorbe bune va avea parte de răsplată mult mai mare. Şi totuşi... de ce ne bucurăm atât de mult când cineva ne apreciază strădania
şi suferim sau ne rode invidia când suntem trataţi de parcă nu am exista (nu suntem băgaţi în seamă)?