Mereu au existat abuzuri,inselari sau pactizari cu duhul lumesc.Uitati-va numai cate a indurat Sfantul Ioan Gura de Aur si cum a stiut el sa apere credinta.Nu luarea de atitudine este problema,tine de normalitate,ci modul cum este ea facuta.Poti sa zidesti prin ea si sa dai si altora o pilda sau poti sa smintesti si sa ii faci pe altii sa plece crezand ca pot gasi Adevarul in locuri false.Unde-i Adevarul acolo este si lupta cu legiunile necuratului,unii vor cadea iar altii vor ramine in credinta pana la capat.Uitati-va cum a inteles Sfantul Ioan Gura de Aur sa intampine sfarsitul,nedreptatile omenesti si chinul la care era supus:
,,Calatoria a fost foarte grea; ostenelii drumului i se adaugau arsita soarelui si ploile. Ajungand in localitatea Comana, Sfantul Vasilisc, - fostul episcop al acestei localitati, care suferise moarte martirica pe vremea imparatului Maximian -, ale carui moaste se aflau in cetate, i s-a aratat lui Ioan si i-a zis: "Curaj, frate Ioane, caci maine vom fi impreuna". A doua zi, Ioan a rugat pe soldati sa mai zaboveasca un timp in cetate, dar ei n-au vrut si au plecat la drum. O ploaie torentiala i-a intors insa inapoi.
Revenind deci in Comana, Ioan a cautat hainele cele stralucitoare, demne de viata (dusa de el) si, dezbracandu-le pe cele de pe el, fara sa manance, le-a imbracat, apoi si-a schimbat incaltamintea, iar (lucrurile) care au ramas le-a impartit celor de fata. Si, impartasindu-se cu Sfintele Taine, a facut ultima rugaciune inaintea celor prezenti, zicand cuvantul sau obisnuit: "Slava Iui Dumnezeu pentru toate". Si adormind, trupul sau a fost asezat langa moastele Sfantului Vasilisc . A fost chemat din lumea aceasta in Imparatia Iui Dumnezeu, cea pururea fiitoare, la anul 407."
Reactia la eroare este necesara dar sa fie fara patima si cu dreapta socotiinta,cum au lasat Sfintii Parinti.Sa zideasca lupta si nu sa demoleze ca raul sa fie transformat in biruinta Luminii.Asa sa ne ajute Dumnezeu!+
Last edited by Pelerin spre Rasarit; 04.06.2012 at 21:57:53.
|