Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Credincioşii ieşeni sunt aşteptați sâmbătă, 23 iunie 2012, la procesiunea cu icoana Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, pe străzile din cartierul I. C. Brătianu - Bucium.

Evenimentul se desfăşoară cu prilejul hramului bisericii cu acelaşi nume, după cum ne informează Radio TRINITAS.

„Această procesiune vrea să însemne acea ieşire la propovăduire a Sf. Ioan Botezătorul să pregătească Calea veniri Mântuitorului Iisus Hristos”, a precizat părintele Aurel Mărgineanu, parohul bisericii ”Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Iaşi.

Cu prilejul hramului va avea loc şi lansarea revistei parohiale intitulată Calea Domnului

[cristiboss56]




La sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, duminică, 24 iunie 2012, schitul Poiana Mărului îşi sărbătoreşte hramul. Cu acest prilej, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Parohia Măru va fi adusă în pelerinaj la schit, după cum ne informează episcopiacaransebesului.ro.

Programul liturgic al sfintelor slujbe ce se vor oficia cu prilejul hramului este următorul: Sâmbătă, 23 iunie, la ora 18.00, va avea loc întâmpinarea icoanei făcătoare de minuni , urmată de o procesiune spre mănăstire, iar la 19.00 se va oficia slujba vecerniei cu litie de către un sobor de preoţi şi diaconi. La ora 23.00 se va oficia utrenia, urmată de acatistul Sf. Ioan Botezătorul şi rugăciuni de dezlegare.

Duminică, 24 iunie, la ora 7.00, va avea loc slujba de sfinţire a apei, după care se va săvârşi Sfântul Maslu. Începând cu orele 9.00, Preasfinţitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeşului alături un ales sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie arhierească.

Situată în peisajul turistic bănăţean din staţiunea Poiana Mărului această mănăstire a luat fiinţă la iniţiativa preotului paroh Dorel Fercea şi a credincioşilor din parohia Măru înainte de Revoluţia din 1989. Lucrările începute au fost sistate datorită opoziţiei regimului comunist însă odată cu reînfiinţarea Episcopiei în anul 1994 cu binecuvântarea vrednicului de amintere Episcopu Emilian Birdaş al Caransebeşului s-au reluat lucrările de ctitorire care s-au întrerupt la scurt timp din lipsa de fonduri. Reluarea construirii aşezământului monahal a reînceput în anul 2000 când cu binecuvântarea Părintelui Episcop Laurenţiu al Caransebeşului s-au demarat lucrările de ridicare a bisericii mănăstireşti, finalizate doi ani mai târziu.

Biserica zidită în cadrul complexului monahal şi-a primit târnosirea la data de 24 iunie 2008 prin lucrarea mâinilor Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului după osteneala de doi ani de zile a monahiei stareţe Olimpiada Tiliuţă împreună cu obştea de călugăriţe care a adus binecuvântarea şi liniştea mănăstirilor ortodoxe în Poiana Mărului a Văii Bistrei.

[cristiboss56]

Credincioşii constănţeni sunt invitaţi să participe în aceste zile la manifestările cultural-religioase ale Parohiei 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' prilejuite de sărbătorirea hramului. Bucuria acestui hram este sporită de prezenţa a zece odoare sfinte aduse de la Parohia 'Toţi Sfinţii' din Sibiu de pr. paroh Mihai Petian, informează „Ziarul Lumina”.

'Oaspeţii de seamă' ai parohiei constănţene vor sosi sâmbătă şi vor rămâne spre mângâiere şi închinare până luni, 25 iunie. La aceste odoare scumpe se adaugă şi cele ale parohiei constănţene: o părticică din sfintele moaşte ale celor 20 de monahi ucişi de arabi în Mănăstirea 'Sfântul Sava' din Palestina în anul 796, o părticică din sfintele moaşte izvorâtoare de mir ale sfinţilor ucişi în Sinai şi Rait, precum şi ale mărturisitorilor Domnului din închisorile din Aiud şi Gherla.

Slujba Vecerniei de mâine seară va fi săvârşită de IPS Arhiepiscop Teodosie, începând cu ora 18:00, iar la finalul acesteia va fi lansat volumul 'Ortodoxie. Etnicitate. Identitate Europeană', al preotului slujitor al parohiei, dr. Mircea Cristian Pricop.

[cristiboss56]

Pelerinii din mai multe zone ale ţării sunt aşteptaţi în acest sfârşit de săptămână la Suceava pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan cel Nou, după cum informează „Ziarul Lumina”. IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor vor fi prezenţi duminică la hramul Catedralei arhiepiscopale din Suceava, unde se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou.

Manifestările dedicate Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava vor începe mâine, 23 iunie, în cetatea Sucevei. La ora 17:00, moaştele Sfântului Ioan cel Nou vor fi scoase din Catedrala arhiepiscopală din Suceava şi vor fi aşezate într-un baldachin, spre închinarea pelerinilor. În aceeaşi zi, de la ora 18:00, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va săvârşi slujba Privegherii, iar la final va rosti un cuvânt de învăţătură.

Duminică, 24 iunie, de la ora 6:00 se vor săvârşi Agheasma mică şi Taina Sfântului Maslu, care vor fi urmate de Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul şi Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De la ora 9:00, IPS Mitropolit Teofan, IPS Arhiepiscop Teodosie şi IPS Arhiepiscop Pimen, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, vor oficia Sfânta Liturghie. După Sfânta Liturghie, va urma pelerinajul cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava pe următorul traseu: Catedrala arhiepiscopală din Suceava - Biserica 'Învierea Domnului' - Biserica 'Sfântul Ioan Botezătorul' - Biserica 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe' - Mirăuţi - Biserica 'Sfântul Dumitru' - Biserica 'Sfântul Ierarh Nicolae' - Catedrala 'Naşterea Domnului' - Biserica 'Naşterea Maicii Domnului' - Catedrala arhiepiscopală din Suceava.

'În fiecare an, sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului Ioan cel Nou a adunat în jurul sfintelor moaşte zeci de mii de pelerini din Suceava, Maramureş, dar şi din alte colţuri ale ţării', ne-a spus pr. Dragoş Buta, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

[cristiboss56]

Altare vechi de peste 1000 de ani, icoane, obiecte sacre din cele mai diverse locuri ale lumii. Cine este oare directorul acestui muzeu? Este Ena Heller, o imigrantă româncă cu un doctorat în istorie, care a condus Muzeul de Artă Biblică (MOBIA) de 15 ani şi este fondatorul ei.
New York
Una dintre expoziţiile recente a fost: „Adoraţia Magilor de Bartolo di Fredi: O capodoperă restaurată”. Însă există şi artă peruviană, capodopere de Marc Chagall sau colecţii de Biblii din vremurile de război.
Totuşi muzeul este într-o situaţie delicată: Heller va pleca în iulie, finanţările vor fi tăiate în 2015 iar chiria de 1 dolar de lună pe Broadway, lângă Centrul Lincoln, va fi pierdută.
Muzeul a ajutat foarte mult la răspândirea Bibliilor în societatea americană. Acum există o medie de 4,3 Biblii pentru fiecare familie de americani şi datorită activităţilor acestui muzeu.
În 2010, Heller a primit Premiul Academiei Americane de Religie.


Sursa: http://www.huffingtonpost.com

[cristiboss56]

Cu binecuvântarea Arhiepiscopului Marcu de Berlin şi Germania (din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse fără frontiere), icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Kursk a fost adusă în biserica stavropighială cu hramul Toţi Sfinţii din Strasbourg.
O slujbă a fost săvârşită în cinstea Maicii Domnului de către egumenull Filip Ryabik şi de alţi doi preoţi. Sute de credincioşi au aşteptat icoana făcătoare de minuni pentru a se închina. Această icoană este una dintre cele mai venerate icoane din întreaga ortodoxie.
De asemenea, părintele Filip a arătat că locuitorii oraşului Strasbourg, anticul Argentoratum, au venerat dintotdeauna pe Maica Domnului. În cinstea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost înălţată şi catedrala oraşului, a cărei istorii urcă în secolul al V-lea. Maica Domnului este protectoarea dintotdeauna a oraşului Strasbourg şi există şi o icoană simbol al oraşului, care seamănă cu modelul bizantin al icoanei ortodoxe.


Sursa: www.orthodoxie.com

[cristiboss56]

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară sărbătoresc mâine hramul 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul'. În general, două din sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Naşterea şi Tăierea capului, sunt hramuri ale aşezămintelor mănăstireşti, datorită vieţii ascetice a Înaintemergătorului Domnului, dar evlavia credincioşilor a făcut ca şi bisericile parohiale să aibă acest hram.

Prăznuirea hramului începe, în majoritatea bisericilor, cu Vecernia şi Litia, iar în alte biserici se săvârşeşte slujba Privegherii, urmând ca mâine, după Sfânta Liturghie, să se oficieze slujba pomenirii ctitorilor, eroilor, binefăcătorilor şi să se facă mângâiere celor aflaţi în nevoi. În Arhiepiscopia Bucureştilor, Mănăstirea Plumbuita din Capitală sărbătoreşte hramul 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul'. Mănăstirea Plumbuita este ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, şi aşezământul monahal a marcat viaţa religioasă şi politică din Ţara Românească pentru mulţi ani. 'În ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Mănăstirea are un istoric deosebit, a fost o cetate de apărare prin credinţă şi cultură a Bucureştilor. Patriarhul Justinian s-a îngrijit în mod deosebit de restaurarea şi înfrumuseţarea acestei mănăstiri, unde sunt ateliere de pictură şi restaurare a icoanelor', ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sărbătoarea 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' este ziua în care Mănăstirea vrânceană Rogozu din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, ctitoria domnitorului Matei Basarab, îşi sărbătoreşte hramul. Anul acesta, Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va săvârşi Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii şi slujba de pomenire pentru ctitori. Obştea de monahii a pregătit pentru pelerinii veniţi la hram pachete cu alimente. Mănăstirea Rogozu este situată în partea de sud-est a subcarpaţilor Vrancei, la o distanţă de 10 km de municipiul Râmnicu Sărat, pe raza comunei Slobozia Bradului, judeţul Vrancea.

Alt lăcaş de cult bucureştean în care se prăznuieşte ocrotitorul este Parohia 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' - Dristor, dar mai sunt şi alte biserici care serbează această sărbătoare, precum 'Sfântul Ioan Piaţă', 'Sfântul Ioan Botezătorul' - Pantelimon şi 'Sfântul Ioan Moşi'. De asemenea, după cum ne informează Ziarul Lumina, hram este şi la Catedrala 'Sfântul Ioan Botezătorul' din Ploieşti, lăcaş de cult închinat eroilor prahoveni din Primul Război Mondial, sau la parohiile: Podul Vadului din Breaza, Drăgăneasa. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în mod deosebit şi la Mănăstirea Frăsinei din Arhiepiscopia Râmnicului, unde se află biserica schitului vechi, construită de doi călugări bulgari, Ilarion şi Ştefan, în anul 1710, reconsolidat şi restaurat de-a lungul timpului.

Alte vechi vetre monahale aflate în sărbătoare: Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' - Antoneşti din comuna argeşeană Corbeni, Mănăstirea Măxineni, una dintre cele mai vechi vetre sihăstreşti din judeţul Brăila, sau alte aşezăminte mai noi, precum Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani, ctitoria egumenului Macarie Jora, între anii 1828 şi 1834, sau Schitul Sihla din Neamţ, care datează din anul 1813, Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' din localitatea Valea Mare, Covasna, Mănăstirea Scărişoara Nouă din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' din Alba Iulia