Umorul in discursul religios

[orfelina1]

Sunt la Facultatea de Stiinte ale Comunicarii. Teoria lucrarii mele este foarte bine pusa la punct, iar perspectivele din care tratez umorul nu defaimeaza in niciun fel mesajul teologic. Interventiile umoristice au foarte multe efecte si multi dintre monahii zilelor noastre stiu asta. Eu am avut nevoie de cateva nume. Vreau sa sublinize faptul ca discursul religios se refera atat la textul sacru, cat si la textul predicilor. In predica, oratorul este liber sa se foloseasca de mijloace lingvistice, care sa inlesneasca asimilarea notiunilor expuse. Si, asa cum se spunea mai sus, descretirea fruntilor poate avea acest efect. Intre timp m-am oprit la o analiza comparativa intre un monah roman si unul grec. Va multumesc pentru propuneri si tin sa va marturisesc ca, analizand discursuri accesibile, marcate de oralitate si cu insertii umoristice, am realizat de ce sfaturile acelor parinti au fost si sunt cautate de credinciosi. O asociere intre registrul colocvial si cel teologic permit apropierea credinciosului de preot.