Pokemon, un desen animat

[Tartaruga]

În prealabil postat de lore86

ar trebui sa ne facem ca purtam ochelari, daca nu am recunoaste ca desenele Tom si Jerry au un grad ridicat de violenta.

Nu stiu care dintre dvs s-ar bucura ca micutii dvs sa imite comportament "prietenesc" al inofensivilor Tom si Jerry.
Sa iti vezi copii ca se lovesc cu tigai in cap, isi prind unul altuia manutele la usa, se lovesc "amical" cu bate, ciocane etc...

Nu stiu cum sunt desenele pokemon. Am vazut doar personajele...mi se pareau urate.

Imi aduc aminte de o situatie...Eram in Ucraina. Una din doamnele care ma insotea imi cereau parerea deoarece a vrut s acumpere o iconita cu sfinti protectori ai familiei, ptr o prietena care la peste 40 de ani facuse al doilea copilas.
Asa tarziu?am intrebat.
Da...O ,saraca, prin ce a mai trecut. Mai are un baiat , de vreo 5-6 anisori in afara de mezinul de cateva luni. In urma cu vreo 2 ani s-a intamplat o nenorocire. Obisnuiau sa lase baiatul sa se uite destul de mult la televizor, la desene animate.Mama se bucura ca reusea si ea sa-si faca treaba in liniste. Probelma a parut ca la desene baiatul a vazut un personaj,care avea pe mana un ceas iar atunci cand activa ceasul putea sa zbora. Se autopropulsa.In timp ce mama trebaluia prin bucatarie,baiatul se duce la geam,stateau la etajul patru,iese pe geam activeaza ceasul de pe manuta si.....isi da drumul.A avut marele noroc ca pana la parter a tot aterizat printre crengile pomilor. oricum a ajuns jos cu o multime de oase rupte, in coma. In disperarea aceea, mama a promis Domnului ca daca ii salveaza baietelul va mai face un copil, cu toate ca era destul de inaintata in varsta. Prin mila lui Dumnezeu,copil se face bine,desi medicii nu ii mai dadeau vreo sansa. Si asa hotaraste sa il faca pe cel de-al doilea.


M-am infiorat. Am reusit doar sa ingan un "Slava lui Dumnezeu".

Recomand parintilor,chiar daca sunt foarte ocupati sa vizioneze desenele animate impreuna cu copii lor. E incredibil cat de multe situatii neprevazute,uneori socante apar in timpul desenelor nevinovate. Nu poti priva copilul de aceste desene animate.Dar poti face o selectie a lor si le puteti urmari impreuna.Iar atunci cand intalniti o situatie neobisnuita, explicati-o. Nu-llasati sa si-o explice singur,sau sa perceapa msg pe care altii vor sa il transmita. Redirectionati voi insiva msg.

Eu am o prietena care, atunci cand era copil, vazand filmul Mary Poppins, a luat o umbrela si a sarit cu ea de pe geam fiind convinsa ca functioneaza la fel ca in film. Era la etajul 2 si din fericire nu a patit mare lucru, tot copacii au salvat-o si poate si umbrela intr-o oarecare masura.
Copiii se hranesc cu imaginatia, pentru ei absolut totul este real si posibil de aceea exista atatea povesti pentru copii. Imi aduc aminte ca atunci cand am citit "Fetita cu chibriturile" m-a luat un plans din care cu greu a reusit sa ma opreasca mama. Ea incerca sa imi explice ca nu este adevarat, ca totul este doar o poveste dar eu nu o credeam si plangeam soarta bietei fete. Lasand la o parte faptul ca in realitate fetita chiar a existat, ideea este ca intr-adevar copilului trebuie sa i se explice ceea ce tine de realitate si ce anume poate sa faca si ce nu. Altfel cu imaginatia lui intotdeauna gaseste tot felul de nazdravanii de facut. Oricum gaseste, de aceea grija parinteasca trebuie sa il insoteasca permanent pana invata sa aiba discernamant.

[Yasmina]

În prealabil postat de Tartaruga

Eu am o prietena care, atunci cand era copil, vazand filmul Mary Poppins, a luat o umbrela si a sarit cu ea de pe geam fiind convinsa ca functioneaza la fel ca in film. Era la etajul 2 si din fericire nu a patit mare lucru, tot copacii au salvat-o si poate si umbrela intr-o oarecare masura.
Copiii se hranesc cu imaginatia, pentru ei absolut totul este real si posibil de aceea exista atatea povesti pentru copii. Imi aduc aminte ca atunci cand am citit "Fetita cu chibriturile" m-a luat un plans din care cu greu a reusit sa ma opreasca mama. Ea incerca sa imi explice ca nu este adevarat, ca totul este doar o poveste dar eu nu o credeam si plangeam soarta bietei fete. Lasand la o parte faptul ca in realitate fetita chiar a existat, ideea este ca intr-adevar copilului trebuie sa i se explice ceea ce tine de realitate si ce anume poate sa faca si ce nu. Altfel cu imaginatia lui intotdeauna gaseste tot felul de nazdravanii de facut. Oricum gaseste, de aceea grija parinteasca trebuie sa il insoteasca permanent pana invata sa aiba discernamant.

Asa si ? Trebuie sa punem toate accidentele astea pe seama povestilor sau a desenelor animate???
Si eu am avut un copil vecin care s-a inspirat din povestea"Alladin si covorul fermecat" si dus a fost pe balcon,cu pres cu tot de la etajul 4... Nu s-a mai ales nimic de el!
Eu am facut o gramada de boacane fara a ma inspira de niciunde.Pai in care desen animat eroul"gusta" lesie ramasa de la facutul sapunului?
Ca o ironie a sortii(ca acum nu-mi plac sporturile) cand eram copil eram obsedata de gimnaste si patinatoare :)
Faceam fel de fel de exercitii toata ziua,pana cand mi-a venit idea sa folosesc sarma de rufe a bunicilor;a mers o zi,doua pana cand intr-o zi s-a rupt si mi-am rupt si nasul,mi-am fracturat si barba,m-au bandajat doctorii fata ca ai unei mumii (
Asa m-am dus la serbarea de sfarsit de an...

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Yasmina

Asa si ? Trebuie sa punem toate accidentele astea pe seama povestilor sau a desenelor animate???
Si eu am avut un copil vecin care s-a inspirat din povestea"Alladin si covorul fermecat" si dus a fost pe balcon,cu pres cu tot de la etajul 4... Nu s-a mai ales nimic de el!
Eu am facut o gramada de boacane fara a ma inspira de niciunde.Pai in care desen animat eroul"gusta" lesie ramasa de la facutul sapunului?
Ca o ironie a sortii(ca acum nu-mi plac sporturile) cand eram copil eram obsedata de gimnaste si patinatoare :)
Faceam fel de fel de exercitii toata ziua,pana cand mi-a venit idea sa folosesc sarma de rufe a bunicilor;a mers o zi,doua pana cand intr-o zi s-a rupt si mi-am rupt si nasul,mi-am fracturat si barba,m-au bandajat doctorii fata ca ai unei mumii (
Asa m-am dus la serbarea de sfarsit de an...

Offf ce trist, Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Cat despre partea a 2 a, cea legata de tine...m-a amuzat mult stilul in care ne-ai relatat boacanele!:D

Ca morala extrasa: trebuie sa avem mare grija cu ai nostri copii, ca nu stim cum percep ei ceea ce vad in desenele animate!!!!

[Yasmina]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Offf ce trist, Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Cat despre partea a 2 a, cea legata de tine...m-a amuzat mult stilul in care ne-ai relatat boacanele!:D

Ca morala extrasa: trebuie sa avem mare grija cu ai nostri copii, ca nu stim cum percep ei ceea ce vad in desenele animate!!!!

Pai da...multi copii aveau porecla"Ciufulici",numai eu o aveam"Nebunici"!
Cred ca am avut cele mai multe accidente dintre totii membrii familiei!

[Tartaruga]

În prealabil postat de Yasmina

Asa si ? Trebuie sa punem toate accidentele astea pe seama povestilor sau a desenelor animate???
Si eu am avut un copil vecin care s-a inspirat din povestea"Alladin si covorul fermecat" si dus a fost pe balcon,cu pres cu tot de la etajul 4... Nu s-a mai ales nimic de el!
Eu am facut o gramada de boacane fara a ma inspira de niciunde.Pai in care desen animat eroul"gusta" lesie ramasa de la facutul sapunului?
Ca o ironie a sortii(ca acum nu-mi plac sporturile) cand eram copil eram obsedata de gimnaste si patinatoare :)
Faceam fel de fel de exercitii toata ziua,pana cand mi-a venit idea sa folosesc sarma de rufe a bunicilor;a mers o zi,doua pana cand intr-o zi s-a rupt si mi-am rupt si nasul,mi-am fracturat si barba,m-au bandajat doctorii fata ca ai unei mumii (
Asa m-am dus la serbarea de sfarsit de an...

Saracul copilas si saracii parinti (
Accidentele trebuie puse doar pe imaginatia copilului care se hraneste din ceea ce vede in jur fara discernamant. Mintea copiilor este ca un burete, absoarbe multa informatie din jur fara sa trieze prea mult. Insa apoi copiii nu sunt impresionati in acelasi mod de cele vazute si nu isi folosesc imaginatia in acelasi mod. Mie de exemplu imi placea Superman si am sarit de la etajul 7 ca sa zbor... dar doar in vis, niciodata in realitate, dar asta pentru ca deja aveam discernamant cand am vazut filmul.
De aceea raman la ideea ca este important ca parintii sa selecteze pe de o parte ceea ce dau copiilor sa vada, si pe de alta parte sa le explice cand e nevoie care este realitatea, ceea ce pot ei sa faca. Si asta pana ajung la varsta in care pot discerne si singuri.