Poezii preferate...

[glykys]

Nu stiu daca am mai postat-o candva...

Vasile Voiculescu – CLXXIII (173)
Te mistuie iubirea? Credeai că-i o păpuşă,
Să-ţi faci un joc cu toane, ca în copilărie.
Când ea-ţi cerea o fire de salamandră vie,
În tainica-i văpaie să arzi făr’ de cenuşă.
Ea nu stă-n trup, stăpână a cărnii şi-a plăcerii,
Înflăcăratu-i spirit, urgie, le consumă;
Îşi cată-n noi duh geamăn… şi, de-l îmbii cu humă,
Rămâi o biată urnă cu zgurile durerii…
Te ispiteşte jindul să-mbraci şi fericirea
Cum pui, pentru petreceri, o rochie de brocarte?
Dar trebuie-nfruntată cu spaimă, ca o moarte…
Căci ea, ca să pătrundă, îţi sparge-alcătuirea,
Preface în genune lăuntrul tău, anume
Ca să încapă-acolo, cu ea, întreaga lume.

[glykys]

Intaia dragoste
V. Voiculescu

Cu ce adanc sa Te masor? de unde
Atata inaltime, sa Te ating?
Ma urc in cer si cerurile-s scunde,
M-afund in mari, amare funduri ling.
Bat, pan’ce fruntea de intrebari imi crapa
Cer, se-ntorc goale aprigile-mi rugi
Cat, imi raman in maini noroi si apa…
Ca un vampir tot sufletul imi sugi.
Mi-e dor de Tine Doamne ca de-o fata,
Intaia dragoste… Cat am iubit!
Dar intr-o zi s-a maniat deodata
Far’un cuvant de atunci m-a parasit.
Un fir din taina-i nu ma strabatu:
Si ma intreb de n-ai fost Doamne, Tu.