Creatie versus evolutie

[Eugen7]

reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=56

Relatia intre teologiea ortodoxa si stiinta reiese inechivoc din modelul si metodologia patristica.

In contemporaneitate, curentul neopatristic este elocvent.

In acest sens reiau recomandarea pentru urmatoarea lucrare de referinta, in ceea ce priveste realtia dintre teologia ortodoxa si stiinta:

Luca al Crimeei, Sf. - Puterea Inimii, Ed Sophia
"Cartea de fata isi are obarsiile in anii '20 ai veacului trecut, insa, din cazua prigoanei ateiste din Rusia, Sf. Luca a reusit s-o definitiveze abia in anii 1945-1947.
Fiind o lucrare apologetica, Sf. Luca marturiseste impotriva propagandei ateiste, demonstrand o imbinare armonioasa si o impacare a credintei cu stiinta. "

Cap 1 (pag 15) - Ce concluzii putem trage asupra progresului actual al stiintei?
la pag 23, Sfantul Luca raspunde inechivoc: "noi credem in puterea stiintei"

Cap 2 (pag 72) - Duhul plantelor si al animalelor
la pag 75, Sfantul Luca prezinta inechivoc arborele filogenetic: "Intre lumea vegetala si animala nu putem delimita o granita, caci in lumea protozoareleor unicelulare sunt multe forme extrem de asemanatoare, dintre care unele servesc drept TEMEI lumii vegetale iar altele lumii animale, si este aproape cu neputinta sa le deosebesti. Astfel de forme de forme de animale simple ca hidra comuna sau parameciul sunt extrem de asemanatoare cu plantele si dupa functiile lor vitate aproape ca nu se deosebesc de acestea. De la CLASA protozoarelor se RAMIFICA doua lumi grandioase vii: ale PLANTELOR si ale ANIMALELOR..."

Ce om intreg la minte ar contesta sfintenia vietii Sfantului Luca al Crimeei sau inechivocul invataturii sale teologice ortodoxe dupa modelul patristic (inclusiv in ceea ce priveste relatia teologiei ortodoxe cu stiinta, diversele paradigme stiintifice)?

Sfantul Luca al Crimeei, desi orb fizic spre sfarsitul vietii slujea Sfanta Liturhghie impecabil iar celor care priveau cu uimrea acesta, Sfantul le raspundea la fel de inechivoc precum invatatura despre relatia stiinta si teologie ortodoxa: "Cel ce si-a inchinat viata Domnului (Hristos Iisus) nu poate fi niciodata orb, fiinda Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor"

Luca al Crimeei, Sf. - Am iubit patimirea, Ed Sophia
http://www.librariasophia.ro/carti-A...sf--so-61.html
"Despre viata Sfântului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist înzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta în temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu în anii terorii bolsevice. După anii petrecuti în închisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord în timpul războiului cu Germania nazistă, episcopul-chirurg salvează vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicină face ocolul lumii.

La adânci bătrâneti, lipsit de vederea trupească avea să răspundă mirării stârnite de liturghisirea lui fără gres prin următoarele cuvinte: „Cel ce si-a închinat viata Domnului nu poate fi niciodată orb fiindcă Dumnezeu îi dă lumină la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfânt al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotrivă oferă lumii contemporane o extraordinară lectie de sfintire prin slujire si jertfă a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a înzestrat neamul omenesc."

Asadar sa luam aminte!
"Noi ceea ce stim vorbim si ceea ce am vazut marturisim" (Ioan 3). Una este sa reproduci ceea ce spun Sfintii si alta este sa sti adica sa intelegi...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

Laura a dat un citat elocvent, e evident pentru oricine ca teoria evolutionista a pornit de la un curent filozofic. Asa cum sustinea si parintele Serafim Rose. Iluministii atei au preluat acest curent de la antici ca sa creeze o teorie opusa crestinismului. Apoi au tot incercat sa gaseasca si o evidenta stiintifica. Si au preluat-o orbeste pe prima care era mai elaborata. Apoi folosind si multe fraude au incercat sa ii dea si o consistenta stiintifica. Abiogeneza, teoria evolutionista si teoria Big-Bang sunt inrudite, au la baza aceelasi curent filozofic, aceeasi gandire: evolutia progresiva. Trepatat, de la o explozie, au aparut progresiv stelele si tot universul. Apoi, din elemente a aparut viata, treptat, in timp indelungat. Si in final, de la organisme simple, viata a evoluat la organisme complexe si in final omul. Filozofie pura.

[Eugen7]

În prealabil postat de Eugen7

reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=56

Relatia intre teologiea ortodoxa si stiinta reiese inechivoc din modelul si metodologia patristica.

In contemporaneitate, curentul neopatristic este elocvent.

In acest sens reiau recomandarea pentru urmatoarea lucrare de referinta, in ceea ce priveste realtia dintre teologia ortodoxa si stiinta:

Luca al Crimeei, Sf. - Puterea Inimii, Ed Sophia
"Cartea de fata isi are obarsiile in anii '20 ai veacului trecut, insa, din cazua prigoanei ateiste din Rusia, Sf. Luca a reusit s-o definitiveze abia in anii 1945-1947.
Fiind o lucrare apologetica, Sf. Luca marturiseste impotriva propagandei ateiste, demonstrand o imbinare armonioasa si o impacare a credintei cu stiinta. "

Cap 1 (pag 15) - Ce concluzii putem trage asupra progresului actual al stiintei?
la pag 23, Sfantul Luca raspunde inechivoc: "noi credem in puterea stiintei"

Cap 2 (pag 72) - Duhul plantelor si al animalelor
la pag 75, Sfantul Luca prezinta inechivoc arborele filogenetic: "Intre lumea vegetala si animala nu putem delimita o granita, caci in lumea protozoareleor unicelulare sunt multe forme extrem de asemanatoare, dintre care unele servesc drept TEMEI lumii vegetale iar altele lumii animale, si este aproape cu neputinta sa le deosebesti. Astfel de forme de forme de animale simple ca hidra comuna sau parameciul sunt extrem de asemanatoare cu plantele si dupa functiile lor vitate aproape ca nu se deosebesc de acestea. De la CLASA protozoarelor se RAMIFICA doua lumi grandioase vii: ale PLANTELOR si ale ANIMALELOR...".

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Consider ca adeptii cretionismului in interpretarea ad litteram de tipul "intelligent design" intrucat au (ridicole, ilare) pretentii stiintifice, trebuie combatuti in primul rand in domeniul teologic si apoi in cel stiintific (desi este destul de dificil intrucat dansii resping metoda stiintifica ca garant al integritatii paradigmei stiintifice actuale).

In acest sens recomand o alta lucrare teologica (in asentimelul Sfantului Luca al Crimeei), pertinenta si de referinta in aceea ce priveste faptul ca stiinta este o unealta ce poate fi folosita spre slava lui Dumenzeu si a Sfintei Sale Biserici, evident de catre teologi si preoti care au o dubla specializare: teologica si stiintfica.

Petcu, Lucian-Razvan, Pr. - Cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne, Ed. Sophia
"Poate drumul stiintei sa intersecteze calea credintei în efortul de cunoastere a lumii ?
Autorul crede ca raspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ si acesta constituie „firul rosu” al studiului de fața, care, „fara a evita aprofundarile si dificultatile [...], antreneaza cititorul, pentru ca nu-l sperie cu tehnicitatea sau inaccesibilitatea, ci-l încurajeaza si-l atrage dintru început, convingandu-l ca, fara sa devina un specialist, poate ajunge totusi sa înteleaga la un nivel superior raportul just dintre stiinta si credinta, care framanta inevitabil pe om în istorie” (Pr. prof. dr. George Remete).

Asadar cartea doreste sa evidentieze puntea existenta între cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne care „conlucreaza” cu dogmele Ortodoxiei, valorificandu-se si regasindu-se în spatiul ei teologic. "

Spor la studiu celor interesati.

Dupa cum am afirmat anterior in numeroare randuri, consider ca viziunea evolutionismului teisit (ce nu are pretentii stiintifice), in prespectiva teologica ortodoxa (dupa modelul si metodologia Sfintilor Parinti) reprezinta un sens teologic pertinet dat paradigmei stiintifice actuale. Evident ca aceste afirmatii nu sunt "gratuite" ci sunt sustinute de o intrega lista de lucrari teologice elocvente (precum cele ale Sfantului Luca al Crimeei, in care apre inechivoc descris arborele filogenetic) pe care am oferit-o si o pot oferi ori de cate ori este nevoie.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Iar eu redau comentariul meu:
Observ un progres imbucurator, se pare ca ti-ai dat seama ca sfintii adusi in discutie de evolutionistii teisti nu sustin deloc evolutionismul, dimpotriva. Si ai ramas doar la sfantul Luca, dar si la acel citat am spus ca nu reiese ca se refera la evoutionism, ci la descrierea speciilor, de la simplu la complex.
Acum dai un nou autor, despre a carui carte am gasit din fericire un scurt rezumat pe net. Si autorul sustine de faptce spun si eu, si scrie impotriva evolutionismului si teoriei Big-Bang. La fel cum fac si alti autori dati de tine, care descriu teoriile moderne din perspectiva teologica, nu ca le-ar accepta.
Iata si citate din rezumat: "Desfăşurarea în cadrele biologiei a raportului interdisciplinar teologie­ ştiinţă nu putea să nu facă referire şi la teoria evoluţionismului împotriva căruia am adus, sperăm, argumente pertinente.
Un prim argument de acest fel este rolul fundamental nefiresc pe care evoluţionismul îl acordă întâmplării şi lipsa de sens caracteristică acestei teorii. Locul important acordat de către evoluţionism simplei întâmplări ca „motor” al dezvoltării şi desăvârşirii biologice nu poate fi acceptat de teologie, dar nici de logica bunului simt.
Un alt argument adus împotriva evoluţionismului a fost fundamentarea neprincipială sau incompletă, unde am remarcat absolutizarea ipotezelor (cum ar fi „argumentul” craniilor umanoide de format intermediar între
maimuţă şi om şi ideea că inteligenţa depinde de mărimea creierului). La acesta am adăugat şi argumentul gradualităţii în complexitatea organismelor vii, precum şi unitatea materială a vieţii (întemeiată pe elementele genetice comune) care, deşi sunt invocate de către evoluţionişti, ele nu sunt nici pe departe neteologice, ci dimpotrivă atestă unitatea materială a creaţiei lui Dumnezeu. În aceeaşi categorie
mai intră puncte de vedere legate de aprecierea evoluţiei ca involuţie sau evoluţia acceptată doar ca o adaptare (expresie a purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru lumea creată)."

Dupa cum observi la asta se referea si sfantul Luca. O lucrare interesanta care priveste adevarata stiinta din punct de vedere teologic. Acum pasul urmator e sa marturisesti si tu ce scrie in cartile date de tine (nu doar Kalomiros).
P.S. Am explicat in mesajul precedent ce e intelligent design, si ca evolutionismul teist se incadreza in aceasta teorie, ca si creationismul stiintific. Intelligent design nu e acelasi lucru cu creationismul stiintific.

[Eugen7]

În prealabil postat de Eugen7

In sprijinul acestor afrimatii, reiau o postare elocventa:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=73

Consider ca adeptii cretionismului in interpretarea ad litteram de tipul "intelligent design" intrucat au (ridicole, ilare) pretentii stiintifice, trebuie combatuti in primul rand in domeniul teologic si apoi in cel stiintific (desi este destul de dificil intrucat dansii resping metoda stiintifica ca garant al integritatii paradigmei stiintifice actuale).

In acest sens recomand o alta lucrare teologica (in asentimelul Sfantului Luca al Crimeei), pertinenta si de referinta in aceea ce priveste faptul ca stiinta este o unealta ce poate fi folosita spre slava lui Dumenzeu si a Sfintei Sale Biserici, evident de catre teologi si preoti care au o dubla specializare: teologica si stiintfica.

Petcu, Lucian-Razvan, Pr. - Cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne, Ed. Sophia
"Poate drumul stiintei sa intersecteze calea credintei în efortul de cunoastere a lumii ?
Autorul crede ca raspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ si acesta constituie „firul rosu” al studiului de fața, care, „fara a evita aprofundarile si dificultatile [...], antreneaza cititorul, pentru ca nu-l sperie cu tehnicitatea sau inaccesibilitatea, ci-l încurajeaza si-l atrage dintru început, convingandu-l ca, fara sa devina un specialist, poate ajunge totusi sa înteleaga la un nivel superior raportul just dintre stiinta si credinta, care framanta inevitabil pe om în istorie” (Pr. prof. dr. George Remete).

Asadar cartea doreste sa evidentieze puntea existenta între cosmologia crestina si teoriile fizicii moderne care „conlucreaza” cu dogmele Ortodoxiei, valorificandu-se si regasindu-se în spatiul ei teologic. "

Spor la studiu celor interesati.

Dupa cum am afirmat anterior in numeroare randuri, consider ca viziunea evolutionismului teisit (ce nu are pretentii stiintifice), in prespectiva teologica ortodoxa (dupa modelul si metodologia Sfintilor Parinti) reprezinta un sens teologic pertinet dat paradigmei stiintifice actuale. Evident ca aceste afirmatii nu sunt "gratuite" ci sunt sustinute de o intrega lista de lucrari teologice elocvente (precum cele ale Sfantului Luca al Crimeei, in care apre inechivoc descris arborele filogenetic) pe care am oferit-o si o pot oferi ori de cate ori este nevoie.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...0&postcount=82

Consider adecvat sa reiau o lista bibliografica (putin mai detaliata) pertinenta pentru subiectul discutat:

TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ:
ALFEYEV Ilarion, Episcop, Sfantul Simeon Noul Teolog si tradiția ortodoxa, trad. Ioana Stoicescu, Maria-Magdalena Rusen. Bucureşti: Sophia, 2010.
CHIALA Sabino, Isaac Sirianul — asceza singuratica si mila fără sfârșit, trad. Maria-Cornelia si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2012.
COMAN Constantin, Pr. Prof., Erminia Duhului. Bucureşti: Bizantină, 2002.
CRAINIC Nichifor, Cursurile de Mistică. Sibiu: Deisis, 2010.
ICA jr Ioan I. diac., Canonul Ortodoxiei I. Canonul apostolic al primelor secole. Sibiu: Deisis, 2008.
IOSIF Gheron, Marturii din viața monahala, trad. Pr. Prof. Constantin Coman, București: Bizantina, 2003
LARCHET Jean-Claude, Acesta este Trupul Meu, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Creștinul în fata bolii, suferinței şi morții, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, trad. Monahia Antonia. Bucureşti: Basilica, 2010.
LARCHET Jean-Claude, Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace..., trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Basilica, 2012.
LARCHET Jean-Claude, Teologia bolii. Sibiu: Oastea Domnului, 1997.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LARCHET Jean-Claude, Tradiția ortodoxa despre viața de după moarte, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LOSSKY Vladimir, După chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, trad. Anca Manolache. Bucureşti: Humanitas, 2006.
LOSSKY Vladimir, Introducere in Teologia Ortodoxă, trad. Lidia şi Remus Rus. Bucureşti: Editura Sophia, 2006.
LOSSKY Vladimir, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, trad. pr. Vasile Răducă. Bucureşti: Humanitas, 2010.
LOUTH Andrew, Pr., Sfantul Ioan Damaschinul. Traditie si originalitate in teologia bizantina, trad. pr. prof. Ioan Ica sr si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Introducere în gnoseologia teologică, trad. Maricel Popa, Bucureşti: Bizantină, 1997.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.IV, Demonologia, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Pr.Cristian-Emil Chivu, Bucureşti: Bizantină, 2006.
MEYENDORFF John, Teologia bizantină. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
MOŞOIU Nicolae, Taina prezentei lui Dumnezeu în viaţa umană. Viziunea creatoare a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. Piteşti: Paralela 45, 2000.
NELLAS Panayotis, Hristos, Dreptatea lui Dumnezeu şi îndreptarea noastră - pentru o soteriologie ortodoxa, trad. Pr. prof. Ioan Ica sr. Sibiu: Deisis, 2012.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
ROMANIDES Ioannis, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, trad. Dragos Dasca. Sibiu: Ecclesiast, 2011.
ROMANIDES Ioannis, Teologia Patristică, trad. pr. dr. Gabriel Mândrilă. Bucuresti: Metafraze, 2011.
SOPKO Andrew, Pentru o cultura a iubirii jertfelnice . Teo-antropologia Arhiepiscopului Lazar Puhalo. Cluj-Napoca: Eikon, 2004.
SPIDLIK Tomas, Inima şi Duhul în învățătura Sfântului Teofan Zăvorâtul, trad. Maria-Cornelia Ica jr. Sibiu: Deisis, 2011.
SPIDLIK Tomas, Michelina Tenace, Richard Cemus, Spiritualitatea Răsăritului creștin. III. Monahismul, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2000.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. I. Manual sistematic, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1997.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. II. Rugăciunea, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1998.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. IV. Omul si destinul sau in filozofia religioasa rusă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Ascetica şi mistica Bisericii Ortodoxe. Bucureşti: IBMBOR, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Rugăciunea lui Iisus şi experiența Duhului Sfânt. Sibiu: Deisis, 2003.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Sfânta Treime sau La început a fost iubirea. Bucureşti: IBMBOR, 2012.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxă. Bucureşti: Editura IBMBOR, 2008.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Teologia Dogmatică Ortodoxă vol. I, II şi III. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Viața şi învățătura Sfântului Grigorie Palama. Bucureşti: IBMBOR, 2006.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XII. Iov, Bucuresti: Christiana, 2008.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XIII.Psalmii, Bucuresti: Christiana, 2009.
USCA Ioan Sorin, Pr., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfinților Parinti. I. Facerea, Bucuresti: Christiana, 2008.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Creaţia ca Euharistie. Bucureşti: Basilica, 2009.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Ființa eclesială. Bucureşti: Bizantină, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Am iubit patimirea, trad. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Bucuresti: Sophia, 2012.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

[Eugen7]

FILOZOFIE:
HICK John, Filozofia religiei, Bucureşti: Herald, 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Istoria filozofiei bizantine, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Nicuşor Deciu, Bucureşti: Bizantină, 2011.
MORESCHINI Claudio, Istoria filosofiei patristice. Bucureşti: Polirom, 2009.
PHILON din Alexandria, Comentariu Alegoric al Legilor Sfinte după Lucrarea de Șase Zile, trad. Zenaida Anamaira Luca. București: Paidea, 2002.

ŞTIINŢĂ:
ATKINS Peter, Amprenta lui Galileo. Cele 10 mari idei ale științei. Bucureşti: All, 2007.
BARROW John, Cartea infinitului. Scurta introducere în nemărginit, etern şi nesfârșit. Bucureşti: Humanitas, 2008.
BARROW John, Mic tratat despre nimic. Bucureşti: Tehnică, 2006.
BARROW John, Originea universului, trad. Alexandru David. Bucureşti: Humanitas, 2008.
CALVIN William, Cum gândește creierul, trad. Oana Munteanu. Bucureşti: Humanitas, 2006.
CREŢU Traian, Fizica – Curs Universitar. Bucureşti: Tehnică, 1996.
DAVIES Paul, Ultimele trei minute. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Cum vad eu lumea. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, The Meaning of Relativity. New Jersey: Princenton University Press, 1988.
FEYNMAN Richard, Despre caracterul legilor fizicii. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, QED - Strania teorie despre lumina si materie. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, Șase lecții ușoare, trad. Mihai Gavrilă, Oliviu Gherman. Bucureşti: Humanitas, 2007.
GREENE Brian, The Elegant Universe. New York: Random House, 2000.
GREENE Brian, The Fabric of the Cosmos. New York: Random House, 2005.
HART-DAVIS Adam, The Book of Time: The Secrets of Time, How It Works and How We Measure It, London: Mitchell Beazley, 2011.
HAWKING Stephen, A Brief History of Time. New York: Bantam Books, 1988.
HAWKING Stephen, A Briefer History of Time. New York: Bantam Books, 2008.
HAWKING Stephen, The Theory of Everything. Phoenix: Phoenix Books, 2005.
HAWKING Stephen, The Universe in a Nutshel. New York: Bantam Books, 2002.
HAWKING Stephen, Visul lui Einstein si alte eseuri, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2005.
HEISENBERG Werner, Partea şi întregul. Discuții în jurul fizicii atomice, trad. Maria Titeica. Bucureşti: Humanitas, 2008.
KAKU Michio, Einstein’s Cosmos. London: Weidenfeld & Nicolson, 2004.
KAKU Michio, Introduction to Superstrings and M-Theory. New York: Springe, 1999.
KAKU Michio, Jennifer Trainer Thompson, Beyound Einstein. Oxford: Oxford University Press, 1995.
KAKU Michio, Physics of the Impossible. New York: Doubleday, 2008.
KUHN Thomas, Structura revoluțiilor științifice, trad. Radu J. Bogdan. Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Ecuația care n-a putut fi rezolvata. Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Este Dumnezeu matematician?, trad. Anca Florescu-Mitchell, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LIVIO Mario, Secțiunea de aur. Povestea lui phi, cel mai uimitor număr, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LOCKWOOD Michael, Labirintul timpului, Bucureşti: Tehnică, 2008.
PENROSE Roger, Mintea noastră… cea de toate zilele, trad. Cornelia şi Mircea Rusu, Bucureşti: Tehnică, 2006.
REES Martin, Doar șase numere, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
ROBINSON Andrew, Măsura lucrurilor, Bucureşti: Art, 2008.
SAGAN Carl, Cosmos. London: Abacus, 1995.
SEIFE Charles, Zero. Biografia unei idei periculoase, trad. Emilia Eremia. Bucureşti: Humanitas, 2008.
SINGH Simon, Big Bang – The Origin of the Universe. New York: Harper Collins, 2004.
SINGH Simon, Marea teoremă a lui Fermat, trad. Luiza Gervescu, Mihnea Moroianu. Bucureşti: Humanitas, 2012.
SMOLIN Lee, Three roads to quantum gravity. New York: Basic Books, 2002.
STEWART Ian, De ce frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei, trad. Irinel Caprini . Bucureşti: Humanitas, 2010.
STEWART Ian, Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii, trad. Narcisa Gutium. Bucureşti: Humanitas, 2011.
STEWART Ian, Numerele naturii. Ireala realitate a imaginaţiei matematice, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2011.
SUSSKIND Leonard, Peisajul cosmic. Teoria corzilor şi iluzia unui plan inteligent, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2012.
WEINBERG Steven, Descoperirea particulelor subatomice, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
WEINBERG Steven, The first Three Minute., New York: Basic Books, 1994.
WEINBERG Steven, Visul unei teorii finale, trad. Bogdan Amuzescu. Bucureşti: Humanitas, 2008.

TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢĂ:
FIRCA Iova, Cosmologia biblică şi teoriile ştiinţifice. Bucureşti: Anastasia, 1998.
ICĂ Ioan, Pr., Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului. Sibiu: Deisis, 2003.
KALOMIROS Alexandros, Dr., De la Facere la Apocalipsa, Bucureşti: Lumea credinţei, 2005.
LEMENI Adrian, Adevăr şi comuniune. Bucureşti: Basilica, 2010.
LEMENI Adrian, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LEMENI Adrian, Teologie ortodoxa şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010.
NESTERUK Alexei, Light from the East: Theology Science and the Eastern Orthodox Tradition, Minneapolis: Fortress Press, 2003.
NESTERUK Alexei, Universul in comuniune, trad. Mihai-Silviu Chirilă. Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
PETCU Lucian-Razvan, Pr., Cosmologia creștină şi teoriile fizicii moderne, București: Sophia, 2008.
PUHALO Lazăr, IPS, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia şi fizica modernă, trad. Corina Stavinschi, Doina Ionescu. Bucureşti: XXI Eonul Dogmatic, 2005.

RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ:
ALEXANDER Denis, Creation and Evolution: Do We Have to Choose?. Oxford: Monarch , 2008.
ALEXANDER Denis, Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, Chicago: University of Chicago Press, 2010.
COLLINS Francis, DNA and the Revolution in Personalized Medicine, London: HarperCollins, 2010.
COLLINS Francis, The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief. New York: Free Press, 2006.
HICK John, Noua frontiera a religiei şi ştiinţei, trad. Alexandru Anghel. Bucureşti: Herald, 2012.
McGRATH Alister, Dawkins' God: Genes, Memes, and the Meaning of Life. New Jersey: Wiley-Blackwell, 2004.
McGRATH Alister, The Dawkins Delusion? Atheist fundamentalism and the denial of the divine. London: SPCK, 2007.
McGRATH Alister, Why God Won't Go Away: Engaging with the New Atheism. London: SPCK, 2011.

ARTICOLE:
CIRA Călin Emilian, “Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile?”, Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie, pg. 34-38, 2011.

Spor la studiu celor interesati... si cu acesta ocazie adresez rugamintea ca studiul sa se faca cu binecuvantare de la Preot si cu viata adecvata in Sfanta Biserica, Sfintele Tainte conform invataturii Sfintilor Parinti.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

[Eugen7]

Reiau si pe acest topic o postare elocventa:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...0&postcount=17

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Consider aceasta lucrare ca fiind de referinta in ceea ce priveste dialogul onest intre stiinta (inclusiv paradigma stiintifica actuala) si teologia ortodoxa dupa modelul patristic.
Sfantul Luca al Crimeei confera inechivoc paradigmei stiintifice actuale (teoria relativitatii, teoria Big Bang, mecanica cuantica, genetica, teoria evolutionista, psihologie, neurologie, fiziologie s.a.m.d.) un sens existenital hristocentric (din punct de vedere al cauzei si al scopului).

Download HTML: http://www.archive.org/details/Sfant...pputereaInimii
Download PDF: http://www.archive.org/details/Sfant...ereaInimii_487

​​CUPRINS
Cuvânt înainte la ediţia românească
1. Ce concluzii putem trage asupra progresului actual al științei
2. Inima în calitate de organ al cunoașterii supreme
3. Creierul si duhul. Duhul în natură.
4. Duhul plantelor și al animalelor
5. Sufletul animalelor și al omului
6. Duhul nu este legat necondiționat de suflet și trup
7. Capacitățile duhovnicești transcedentale
8. Despre omul lăuntric (omul interior)
9. Nemurirea
POZE ȘI IMAGINI


Link directe pentru fisier in format HTML:
http://ia700801.us.archive.org/18/it...reaInimii.html

Link directe pentru fisier in format PDF:
http://ia600805.us.archive.org/21/it...ereaInimii.pdf

Spor la studiu celor interesati.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Link direct pentru fisier in format HTML:
http://ia700801.us.archive.org/18/it...reaInimii.html

Link direct pentru fisier in format PDF:
http://ia600805.us.archive.org/21/it...ereaInimii.pdf

"Plantele, cu întreaga lor făptură, percep cu aviditate (pasiune, lăcomie) lumina, aerul, umiditatea, de care depinde întreaga lor viaţă. Ele se bucură de vânt, de lumină, de rouă, de ploaie, deci simt izvoarele lor de viaţă. De ce dar să nu admitem că ele percep şi simt viu aceste izvoare ale vieţii şi ale bucuriei lor - foarte probabil, în mod absolut diferit decât omul sau animalele, care nu au nevoie necondiţionată de lumină ca plantele? Plantele, poate mult mai intens decât animalele, simt caracteristicile cele mai fine ale solului, în care atât de bogat sunt ramificate rădăcinile lor, de care, la fel ca şi de lumină și de aer, depinde viaţa lor. Ştim noi oare cât de selectiv îşi aleg din sol diferite plante substanţele hrănitoare necesare anume lor şi nu altor plante? Oare nu este neîndoielnic că, pentru aceasta, plantele trebuie să fie înzestrate cu o sensibilitate aparte, care le lipseşte animalelor şi oamenilor? (Fechner. Gustav Theodor Fechner a trăit între anii 1801-1887 şi a fost un psiholog german. El este fondatorul psihofizicii).


„Nu trebuie să considerăm nervii drept un substrat indispensabil vieţii duhovniceşti. Corzile sunt «nervii» viorii şi ai pianului. Însă şi fără să aibă strune, instrumentele de suflat produc o muzică minunată. Plantele nu au un sistem nervos vegetativ - fără de care la om şi la animalele superioare este imposibilă desfăşurarea proceselor de digestie, respiraţie, metabolice - şi totuşi, aceste procese au loc şi la plante” (Fechner).

Dacă întoarcem o frunză de viţă de vie cu partea inferioară către lumină, atunci ea se va răsuci cu îndârjire ca să expună la lumină partea sa superioară.

Instinctele de mişcare sunt uimitoare la plantele căţărătoare. La început, planta creşte în înălţime, apoi îşi îndoaie [îndreaptă] tulpina pe orizontală şi descrie un cerc, căutând sprijin. Cu cât mai lungă creşte tulpina, cu atât mai larg este cercul pe care îl descrie, iar dacă planta nu îşi află sprijin, înaintează mai departe. În cele din urmă, tulpina nu mai rezistă propriei sale greutăţi, cade pe pământ şi începe să se târască, în căutarea unui nou suport pentru căţărare. Însă şi în acest caz se conduce după principiul selectivităţii, căci planta nu se va înfăşură în jurul suporturilor anorganice sau organice moarte, ci întotdeauna în jurul plantelor vii, de care se încolăceşte cu aviditate (lăcomie), căci rădăcinile sale aflate în pământ vor muri repede şi ea se va lipsi de hrană, pe care mai târziu o va absorbi prin papile din planta pe care se caţără.

Sunt cunoscute manifestările de somn ale plantelor, când frunzele se îndoaie sau se pliază, florile îşi pleacă [înclină] corola şi se închid. Minunat sunt coordonate mişcările pistilului unor flori pentru fecundarea cu polen.
[...]
De la clasa protozoarelor se ramifică două lumi grandioase de fiinţe vii: ale plantelor şi ale animalelor. Complexitatea lumii vegetale a ajuns până la forme uimitoare, ca florile minunat mirositoare, palmierii şi chiparoşii eleganţi, măreţii cedri de Liban, stejarii puternici şi arborii sequoia, care trăiesc până la trei mii de ani. Comparativ cu acestea, par cu totul neînsemnate forme primitive ca polipii, holoturiile (castraveţii de mare), stelele de mare şi viermii, şi ar fi ciudat să recunoaştem însufleţirea acestor forme inferioare de viaţă animală, dar cu toate acestea să nu recunoaştem însufleţirea formelor vegetale superioare sau chiar grandios organizate.

Este cu totul neîndoielnic că întreaga lume vegetală şi animală e înzestrată cu darul primordial al Duhului Sfânt - duhul vieţii.

Pentru majoritatea naturaliştilor, sunt absurde şi sinistre învăţăturile vitaliştilor şi ale neovitaliştilor despre noua putere de viaţă. [vitalismul este un curent idealist în biologie conform căruia în organisme sunt forţe supranaturale care dirijează procesele biologice]

Însă vă rog să luaţi în considerare următoarele fapte.​

Conform rezultatelor cercetărilor lui Spallanzani (Lazzaro Spallanzani a fost un biolog şi fiziolog italian care a trăit între anii 1729-1799), în apa de mlaştină şi în nisipul ţevilor de scurgere trăiesc rotiferi planctonici, care pot fi uscaţi împreună cu nisipul şi păstraţi în vase de sticlă. Dacă după trei-patru ani umezim nisipul cu apă, rotiferii, care de obicei sunt gelatinoşi -, acum, în stare uscată (încât dacă îi fixăm cu un ac, se fărâmiţează ca o granulă de sare) - reînvie. Ei pot suporta o deshidratare şi o uscare până la +54 grade, pe când, dacă sunt în apă în stare vie, mor dacă apa atinge +25 de grade.

John Franklin (John Franklin a fost un explorator britanic care a trăit între anii 1786-1847), în prima sa călătorie pe ţărmul nord-american al Oceanului îngheţat de Nord, vedea cum peştii, care îngheţau imediat ce erau scoşi din apă, se transformau într-o masă congelată, încât puteau fi tăiaţi bucăţi cu toporul, ​organele interne fiind şi ele îngheţate. Cu toate acestea, când aceşti peşti erau dezgheţaţi lângă foc - fără să fi fost răniţi sau tăiaţi anterior -, unii dintre ei înviau. Aceste exemple ne indică faptul că, deşi în organism a dispărut orice semn de viaţă, totuşi, în condiţii favorabile, capacitatea ca în el să înceapă o nouă activitate vitală se poate păstra, în cazul în care nu au avut loc astfel de schimbări anatomice şi fiziologice care să facă imposibilă recuperarea funcţiilor vitale. Este cunoscut că grâul, meiul şi muştarul găsite în sarcofagele mumiilor egiptene - care au o vechime de 3000 de ani -, dacă nu au fost supuse acţiunilor dăunătoare, în care să fi fost posibile procese fermentative ce le-ar fi putut afecta, pot da roade bune dacă sunt plasate în condiţii favorabile de umiditate şi căldură.

Următoarea experienţă a fost realizată de către Jean Becquerel la Paris, în anul 1909 (Jean Becquerel a fost un fizician francez care a trăit între anii 1878-1953). Seminţe de grâu, lucernă şi muştar alb au fost uscate în vid timp de şase luni la temperatura de +40° C şi apoi sigilate în eprubete de sticlă vidate. Aceste eprubete au fost expediate la Londra şi acolo au fost ţinute timp de trei săptămâni în atmosferă umedă, la aproximativ -190° C, şi apoi încă 77 de ore în hidrogen lichid, la -250°. La Paris eprubetele au fost redeschise şi seminţele au fost puse într-un mediu umed la +28°. S-a dovedit că încolţirea s-a desfăşurat absolut normal. Nu s-a constatat nici o diferenţă comparativ cu probele de seminţe care fuseseră păstrate în condiţii obişnuite. La o temperatură joasă, de -250°, orice indiciu asupra unei activităţi vitale este exclus. Nici chiar cele mai energice reacţii chimice nu se pot desfăşura la o astfel de temperatură joasă.

Din aceste experienţe vedem că este posibilă moartea temporară, dacă acţiunea care împiedică activitatea vitală nu conduce la distrugerea organismului (Svedberg, „Degradarea energiilor”).

Dacă este atât de evident că moartea temporară a seminţelor şi a animalelor nu împiedică renaşterea vieţii întru acestea, oare nu suntem îndreptăţiţi să afirmăm că acest fenomen este cu putinţă în ele prin acţiunea unei puteri necunoscute nouă, energia vitală, care nu e supusă deloc acţiunii agenţilor distructivi care afectează viaţa seminţelor şi a plantelor? Iar o astfel de energie, bineînţeles că nu poate fi decât energie duhovnicească - puterea de viaţă dătătoare a Duhului Sfânt."
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010., pag 74-77

Asadar sa luam aminte.
Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

[catalin2]

Reiau si eu raspunsul la postarea lui Eugen despre cartea sf. Luca al Crimeei: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=548
Cartea am gasit-o acum si pe net si am citit din ea: [COLOR=#810081]http://www.scribd.com/doc/66860592/S...Puterea-Inimii[/COLOR]
Ti-am mai scris ca de acolo nu reiese neaparat evolutionismul, vorbeste de complexitatea speciilor. Dar chiar daca ar sustine asa ceva, sa vedem in ce context a fost scrisa cartea. E conceputa dupa venirea bolsevicilor si propaganda lor ateista. Sfantul era doar doctor, abia in 1921 a devenit preot si apoi episcop. Cartea este un raspuns dat propagandei antireligioase comuniste, care folosea stiinta ca sa arate ca ar contrazice religia. De aceea sfantul dorea sa evidentieze ca stiinta nu se opune religiei. In acel capitol vorbea de insufletirea plantelor si animalelor, de aceea spune ca plantele si animelel au viata, sunt asemantoare.
In acea epoca din punct de vedere stiintific teoria evolutionista nu avea contracandidat, era vazuta ca axioma, mai ales pentru ateii comunisti. Dar de atunci chiar teoria a suferit modificari, aparand neo-darwinismul dupa razboi si apoi o parte din evolutionisti introducand echilibrul punctual din cauza lipsei fosilelor intermediare.
Dar in zilele noastre chiar multe din argumentele evolutionismului au cazut, si a aparut si un raspuns stiintific care demonstreaza creationismul si arata tarele evolutionismului.
Cartea are si unele neclaritati la sfarsit, unde ni se spune ca spiritele chemate de spiritisit si care apar in fenomenele paranormale sunt sufletele mortilor, azi stim ca sunt ingeri cazuti. Dar poate sfantul dorea doar sa arate ca sunt si fenomene ce nu se incadreaza in materialism, dorea sa arate ca sufletul traieste si dupa moarte.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Consider aceasta lucrare ca fiind de referinta in ceea ce priveste dialogul onest intre stiinta (inclusiv paradigma stiintifica actuala) si teologia ortodoxa dupa modelul patristic.
Sfantul Luca al Crimeei confera inechivoc paradigmei stiintifice actuale (teoria relativitatii, teoria Big Bang, mecanica cuantica, genetica, teoria evolutionista, psihologie, neurologie, fiziologie s.a.m.d.) un sens existenital hristocentric (din punct de vedere al cauzei si al scopului).

Sfantul a conceput cartea inainte de a deveni preot, in anii dupa venirea bolsevismului, si a definitivat-o in anii '40, dupa razboi. Nu prea mai e vorba de stiinta actuala, ci stiinta din acea vreme. Nu am vazut un pasaj cu Big-Bang. Problema cu stiinta este ca fata de invatatura revelata, care ramane un adevar pana la sfarsit, ipotezele stiintifice se tot modifica. De exemplu in zilele noastre, fata de acum 60 de ani, teoria Big-Bang este in moarte clinica, dupa descoperirea extinderii accelerate a universului.