Poezii preferate...

[Ekaterina]

Doamne,
m-am apucat sa car Lumina Ta
cu ciobul mintii mele
in bojdeuca mea.

Si... nu stiu ce-am facut
fiindca,
din ziua
si chiar din ceasu-n care-am inceput,
i se cojesc peretii
si cade toata tencuiala ei de lut !

Doamne,
m-am apucat sa car Lumina Ta
cu ciobul mintii mele...

Si-acum, zidirea mea,
pe Stalpii-Intelepciunii o-nnoiesc
si-asez Icoana,
Chipu-Imparatesc,
Al Celui-ce-a-facut,
cu darul Lui,
Din ciobul mintii mele
Tron Ceresc !

[glykys]

Lucian Blaga

Iubire

Iubesti - când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori si de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.
Iubesti - când suavă icoana
ce-ti faci în durere prin veac
o tii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.
Iubesti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânti să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.
Iubesti - când simtiri se desteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-asteaptă
nu moartea, ci altă poveste.
Iubesti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îti este-n aceeasi măsură
si lavă pătrunsă de lună.

Cantec in doi

Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustam
cu miere-amestecat veninul.
Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
să infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.
Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, dar suntem doi.

[cristiboss56]

Rugaciunea florilor
de Alfred Mosoiu

Plapand ghiocelul
iesind din zapada
Striga: "Tatal nostru"
Ca lumea sa-l vada.
"Care esti in ceruri",
Sopti floarea-soare
Si-un val de lumina
cazu pe razoare.
Smerit busuiocul
Cand vantul il mana
Si-i scutura roua
"Sfinteasca-se"-ngana.
Cand "numele-Ti" spune
Trist ochiul-de-bou
Nu stiu de-a fost soapta
Sau numai ecou.
Albastra ca cerul
O nu-ma-uita
Spune: "Imparatia
sa fie a Ta".
"Si faca-se voia"
Suspina-o camee
Calcata-n picioare
Pe alba alee.
Cand nuferii-n lacuri
Vad stele ca sunt,
Soptesc: "Cum e-n ceruri
Asa pe pamant."
Si graul, cand moara
Vuieste intr-una
A zis: "Painea noastra
Cea de totdeauna".
Iar nalba si gura-
de-leu, amandoua,
la fel, rugatoare,
Raspund: "Da-ne-o noua!"
Cu gandul la fluturi
Stau rozele-n glastre
Si spun: "Iarta noua
Gresalele noastre".
"Precum noi iertam
Gresitii", incet,
Raspunde garoafa
Uscata-n buchet.
Si crinii, podoaba
Fecioarei cinstite,
Soptesc: "Nu ne duce
pe noi in ispite".

[cristiboss56]

Octavian Goga - Rugaciune

Ratacitor, cu ochii tulburi,
Cu trupul istovit de cale,
Eu cad neputincios , stapâne,
În fata stralucirii tale.
În drum mi se desfac prapastii,
Si-n negura se-mbraca zarea.
Eu în genunchi spre tine caut:
Parinte,-orânduie-mi cararea!


În pieptul zbuciumat de doruri
Eu simt ispitele cum sapa,
Cum vor sa-mi tulbure izvorul
Din care sufletul s-adapa.
Din valul lumii lor ma smulge
Si cu povata ta-nteleapta,
În veci spre cei ramasi în urma,
Tu, Doamne, vazul meu îndreapta.


Dezleaga mintii mele taina
Si legea farmecelor firii.
Sadeste-n bratul meu de-a pururi
Taria urii si-a iubirii.
Da-mi cântecul si da-mi lumina
Si zvonul firi-ndragostite,
Da-i raza soarelui de vara
Pleoapei mele obosite.


Alunga patimile mele,
Pe veci strigarea lor o frânge,
Si de durerea altor inimi
Învata-ma pe mine-a plânge.
Nu rostul meu, de-a pururi prada
Ursitei mastere si rele,
Ci jalea unei lumi, parinte,
Sa plânga-n lacrimile mele.


Da-mi tot amarul, toata truda
Atâtor doruri fara leacuri,
Da-mi viforul în care urla
Si gem robiile de veacuri.
De mult gem umilitii-n umbra,
Cu umeri gârbovi de povara...
Durerea lor înfricosata
În inima tu mi-o coboara.


În suflet seamana-mi furtuna,
Sa-l simt în matca-i cum se zbate,
Cum tot amarul se revarsa
Pe strunele înfiorate;
Si cum sub bolta lui aprinsa,
În smalt de fulgere albastre,
Încheaga-si glasul de arama:
Cântarea patimirii noastre.

[cristiboss56]

Calugarul

de arhim Ioanichie Balan

Iubite frate muritor,
De vei vedea un calator
Cu hainele cernite , singurel
Descult, flamand
Si insetat
Te rog sa ai mila de el
Ca poate-I un calugar!
De intanlesti la vre-o rascruce
Un om strain, ce-ar vrea s-apuce…
Departe, undeva in lume…
De-l vezi mereu
Oftand din greu
Sa nu-l intrebi atunci de nume,
Ca poate-I un calugar!
De vei vedea trecand prin sat
Un om cu capul aplecat
C-o traista goala in mana lui
Te rog acum
Sa-I iesi in drum
Si un cuvant mai bun sa-I spui
Ca poate-I un calugar!
Sau cand e frig si ploua afara
De vei vedea ca asteapta-n gara
Un calator infrigurat
Nu-l judeca
Cu gura ta
De ce e trist si-ngandurat
Ca poate-I un calugar!
De vei vedea in multe randuri
Un om la munca stand pe ganduri
Privind cu ochi-n departare,
Mereu tacut
Si abatut
Nu-l intreba ce cata-n zare,
Ca poate-I un calugar!
Iubitul meu, nu te-ndoi,
Ci, daca tu vei intanli
Un om in lume fara rost
Ce plange-ades
Neinteles .
Sa stii iubitul meu c-a fost
In viata lui calugar
C-acela care a trait
Si-n manastire-a-mbatranit,
Orice I-ai spune si I-ai da
Sa nu socoti
Ca o sa poti
Sa-I schimbi cumva inima sa,
Ca el e tot calugar!
De-I vei canta de bucurie
De asta el nu vrea sa stie
De jale de ii vei canta,
El tot mereu
Oftand din greu
Plangand incet va suspina
Cu lacrimi de calugar!
Deci nu cata sa-I mangai plansul,
Ci roagate si tu cu dansul,
Caci el de-atata pribegie,
De toti uitat
Si-ndepartat
Va suspina dupa pustie
Caci este tot calugar!
Iar daca lumea-l va-nsela,
Tu frate nu te bucura,
Nici sa vorbesti de el oricui,
Caci el oricand
Mustrat de gand,
Se va scula din calea lui
Caci incai tot calugar!
Iar daca va imbratatnii
Si-n lume frate , va muri,
Sa-l pui atunci intr-un mormant,
Si nimanui
Sa nu mai spui
Ca sub acest strain pamant
Se afla un calugar!

[Ekaterina]

"Si a pus in gura mea
cantare noua,
cantare Dumnezeului-celui-Viu."

(Psalm)

Cant,
un Gand,
un Cuvant,
o Lucrare !

Cant,
intreit sfanta cantare.
Pentru Chipul-de-Taina !
Si-L imbrac intr-o haina
pe care-o tes tot mereu
curcubeu in inel.

Cant pentru El,
pentru Dumnezeul-din-Cer
psalm-de-marire
in Templul-Luminii
Neinvinse !

[cristiboss56]

Nașterea Maicii Domnului

( Mirela Sova )

Ioachim şi Ana vin
Către Domnul, cu suspin:
- Dă-ne, Doamne, copilaş,
Ţi-L închinăm în locaş.

Din părinţii rugători,
S-a născut floare-ntre flori;
Copiliţa minunată,
Peste îngeri înălţată.

S-a născut Împărăteasă,
Doamna cerului, aleasă
A fi Maica Domnului,
Născătoarea Fiului.