Minoritatea crestina ortodoxa romana

În prealabil postat de Decebal

Nu este deloc vorba despre tradiţii străine ci de nişte tradiţii foarte clar susţinute de Scriptură şi de Tradiţia Sfântă, autentică, a Bisericii lui Christos. Asta este ceea ce vrea Christos şi nu vor mulţi dintre mânuitorii interesaţi de cădelniţe, anume stabilirea unei relaţii prin credinţă, în Biserică evident că doarnu în afara ei în vreo sectă, cu Christos, întemeirea vieţii în Christos.

Alţii însă vor tot timpul să se interpună între Christos şi oameni, vor tot timpul să le dea numai cât li se pare lor că s-ar cuveni, ei trebuie să filtreze cu mare grijă mesajul christic, creştin pentru a ţine lucrurile sub control. Dar Dumnezeu le joacă feste, pentru că nu sunt ei nici stăpâni pe Dumnezeu şi nici nu au pus ei monopol pe Dumnezeu aşa cum le place să creadă. În loc ca preoţii să fie autentici mesageri ai lui Christos, aşa cum Christos a fost trimis al Tatălui, mulţi dintre ei au ajuns însă nişte practicanţi ai unui job care nu prea mai are mare legătură cu transformarea christică pe care Christos a venit să o aducă şi să o instituie între oameni. Chiar îmi aduc aminte că la un moment dat un preot îmi spusese să pup icoanele că o să îmi vină har, deşi nu mi-a explicat ce era acela harul şi cum venea harul prin puparea icoanei. În loc ca preoţii să îşi vadă de transformarea oamenilor şi a societăţii după chipul lui Christos, sau măcar a unei minorităţi dacă alţii nu cred şi nu acceptă calea cea strâmtă, ei sunt ocupaţi însă cu alte lucruri. Priobabil se aşteaptă ca să vină alţii să le facă treaba iar ei să îşi ducă tradiţiile omeneşti, nechristificate, neconvertite mai departe. Chiar îmi aduc aminte că auzisem doi tineri cândva vorbind în autobuz iar unul dintre ei spunea: "Bă dacă o să ajungi preot, o să duci viaţă uşoară".

Şi dacă vorbeşte Savonarola tâmpenii, ce ar fi ca să aduci dumneata argumente că aşa ar sta lucrurile?


Uite că mai putem să şi fim de acord, domnule Cezar. Deşi eu nu mă gândeam la chiar aşa de multe aspecte şi cu atâta precizie.

Eram de acord inainte sa va grabiti sa ma criticati aspru si sa ma includeti printre "domnosi"...:)
Poate va amintiti ca atunci v-am rugat sa cititi si alte postari ale mele, ca sa nu ma mai judecati prea aspru si pripit.
Totusi, as voi sa fac o delimitare: faptul ca am scris aceste lucruri, pe care le cred cu tarie, nu inseamna ca eu ma ocup mereu cu sublinierea neajunsurilor BOR. Am facut-o o data, am spus de doua ori, fie si de trei, OK, AJUNGE! Altminteri cad in razvratire, mai intai. Iar asta nu e duh crestin!
Pe de alta parte, prioritatea in viata crestinului este lupta personala cu patimile. Nu pot pedala la nesfarsit pe greselile altora, oricare ar fi ei, ci prefer sa imi vad de barna din ochiul meu.
Ca urmare, desi vad si eu ca multi alti crestini ca exista nereguli mari si multe in Biserica (care tin mai degraba de biserica), treaba mea e sa ma tin la pocainta. De aceea ma opresc din criticarea instituitiei si incerc, atunci cand pot si cand sunt solicitat, sa aduc vreun folos cat de mic. Daca pot. Iar de nu, Dumnezeu sa ma ierte, pentru pacatele si slabiciunile mele si sa ma intareasca, Bunul, cu harul Lui. Ca pe noi toti dealtfel, intru Hristos Domnul! AMIN+