Creatie versus evolutie

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Sfantul Luca al Crimeei - Puterea inimii (Duh Suflet Trup)

Consider aceasta lucrare ca fiind de referinta in ceea ce priveste dialogul onest intre stiinta (inclusiv paradigma stiintifica actuala) si teologia ortodoxa dupa modelul patristic.
Sfantul Luca al Crimeei confera inechivoc paradigmei stiintifice actuale (teoria relativitatii, teoria Big Bang, mecanica cuantica, genetica, teoria evolutionista, psihologie, neurologie, fiziologie s.a.m.d.) un sens existenital hristocentric (din punct de vedere al cauzei si al scopului).

Sfantul a conceput cartea inainte de a deveni preot, in anii dupa venirea bolsevismului, si a definitivat-o in anii '40, dupa razboi. Nu prea mai e vorba de stiinta actuala, ci stiinta din acea vreme. Nu am vazut un pasaj cu Big-Bang. Problema cu stiinta este ca fata de invatatura revelata, care ramane un adevar pana la sfarsit, ipotezele stiintifice se tot modifica. De exemplu in zilele noastre, fata de acum 60 de ani, teoria Big-Bang este in moarte clinica, dupa descoperirea extinderii accelerate a universului.

[Eugen7]

In asentimentul Sfantului Luca al Crimeei in ceea ce priveste fiziologia adaugam:


http://ro.wikipedia.org/wiki/Informa..._genetic.C4.83

Informația genetică

Prin informație genetică se înțelege informația codificată în materialul genetic cu care este înzestrat orice organism viu, (unicelular sau pluricelular) de pe planeta noastră. Totalitatea informației genetice dintr-un organism se numește genotip.

Informația genetică este stocată în structura macromoleculară complexă a acidului dezoxiribonucleic (ADN), care este prezent atât în nucleul fiecărei celule (ADN nuclear care are rolul principal în stocarea informației genetice) dar și în afara acestuia (ADN extranuclear). [4]

Întreaga cantitate de material genetic dintr-un organism se numește genom. Există un genom nuclear și un genom celular. Genomul nuclear este reprezentat de una (la procariote) sau mai multe (la eucariote) macromolecule de ADN bicatenar denumite cromozomi. Numărul acestora este o caracteristică de specie, fiind același pentru toți indivizii unei specii și pentru toate celulele somatice ale unui organism.

ADN-ul reprezintă moștenirea biologică a unui organism și controlează dezvoltarea, reproducerea și auto-repararea acestuia. Pentru realizarea acestor procese este necesară transmiterea informației genetice ce se realizează prin copierea ADN-lui în proteine și alte produse. Copierea se face în două etape, transcripție și translație (la eucariote există o etapă intermediară de eliminare a intronilor):

transcripția constă în preluarea informației genetice a unor porțiuni din ADN de către o moleculă a așa numitului ARN mesager - ARNm;
translația constă în traducerea pe baza unui cod, numit cod genetic, a secvenței de baze azotate (ce reprezintă informația genetică preluată prin transcripție) într-o secvență de aminoacizi ( molecula de ARNm este „citită” de către niște organite celulare numite ribozomi, alcătuite din ARN ribozomal – ARNr - și alte biomolecule, și, pe baza informației conținute, este sintetizată din aminoacizi individuali catene polipeptidice ce includ și proteinele);

Codul genetic este universal, fiind același pentru toate organismele vii, în sensul că el face ca fiecărei secvențe de trei baze azotate (denumite codon) să-i corespundă un anumit aminoacid. Ultimele cercetări au pus totuși în evidență câteva excepții de la universalitatea codului genetic.

Pe macromolecula de ADN, care conține un număr extrem de mare de nucleotide, există între câteva mii și câteva sute de mii de secvențe polinucleotidice, numite segmente, care codifică sinteza unor proteine sau a altor biomolecule. Aceste segmente (ce sunt subdiviziuni ale cromozomilor) se numesc gene structurale. În afară de acestea mai există și alte tipuri de gene (gene operatoare, gene reglatoare, promotor) cu rol de reglare a activității genelor structurale (reglaj genetic).

Absența unui mecanism care să poată inversa direcția acestui proces de la proteine către ADN stă la baza faptului că experiența pe care un organism o câștigă în timpul vieții nu poate fi moștenită de ființele biologice.

Alterările apărute în transmiterea informației genetice între generații duc la mutații genetice și acestea la selecția naturală. [5]

Ansamblul însușirilor morfologice, fiziologice și biochimice ale unui individ, rezultate din interacțiunea genotipului cu mediul se numește fenotip. Diferitele caractere individuale sunt rezultatul interacțiunii informației genetice din moleculele de ADN nuclear și extranuclear cu condițiile de mediu. Cercetările recente au scos în evidență faptul că aceste interacțiuni nu sunt suficiente pentru a explica toate caracterele individuale, deci mai trebuie să existe undeva un stoc de informație. Unii cercetători încearcă să identifice noi structuri informaționale biomoleculare, în timp ce alții sunt de părere că această informație ar putea avea un suport de o altă natură (de natură spirituală). Deocamdată nici una din aceste versiuni nu a fost demonstrată, dar cercetările continuă.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Absența unui mecanism care să poată inversa direcția acestui proces de la proteine către ADN stă la baza faptului că experiența pe care un organism o câștigă în timpul vieții nu poate fi moștenită de ființele biologice.

Alterările apărute în transmiterea informației genetice între generații duc la mutații genetice și acestea la selecția naturală.

Eugen, ma bucur ca incepi sa-ti dai si tu seama cat de absurda este teoria evolutionista, postezi chiar tu dovezile, nu mai trebuie sa o fac eu.
Conform frazei de mai sus si teoriei evolutioniste oamenii si animalele complexe au parut din alterarea unor amibe (a informatiei lor genetice).
Informatia de mai sus ne spune de fapt ce scrie si in Sfanta Scriptura, ca fiecare specie are aceeasi informatie data la crearea lor de catre Dumnezeu, care se reproduce constant fara sa tina seama de ce face un individ. Poate doar sa se degradeze.

[Eugen7]

teoria evolutionista explica exclusiv fiziologia si nu include abiogeneza.

creationismul evolutionist teist afirma inechivoc ca Dumnezeu este Creatorul, omul este dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (Hristos Iisus) si din punct de vedere ontologic antropologic conlucrarea cu harul Duhului Sfant este FIREASCA si inechivoca datorita hristocentrismului creatiei si hristomorfizarii (hristificarii, sfintirii) umane ca scop al vietii omului.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

teoria evolutionista explica exclusiv fiziologia si nu include abiogeneza.

creationismul evolutionist teist afirma inechivoc ca Dumnezeu este Creatorul, omul este dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (Hristos Iisus) si din punct de vedere ontologic antropologic conlucrarea cu harul Duhului Sfant este FIREASCA si inechivoca datorita hristocentrismului creatiei si hristomorfizarii (hristificarii, sfintirii) umane ca scop al vietii omului.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Desigur ca teoria evolutionista nu include abiogeneza, dar toate fac parte din aceeasi explicatie a crearii lumii. Big-bangul, abiogeneza, teoria evolutionista au la baza acelasi curent filozofic. La baza era dorinta unora nu prea credinciosi ca sa explice formarea lumii fara divinitate. Teoria evolutionista si celelalte sunt teorii antistiintifice, care contrazic chiar cercetarile stiintifice.
Evolutionismul teist e evident ca propovaduieste o evolutie asistata de Dumnezeu, era logic ca asa este. A aparut dupa lansarea teoriei evolutioniste, e clar. Dar intre timp teoriile Big Bang-ului si evolutionista au inceput sa isi piarda dovezile si sa fie chiar contrazise de cercetarile stiintifice. Ce logica sa incluzi in dogma niste teorii care oricum sunt false, cand vor cadea ramane doar evolutionsmul teist sa sustina evolutionismul?
Intepretarea sfintilor la Facerea este inechivoca, ca sa folosesc un cuvant pe care il folosesti des.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de catalin2

Eugen, ma bucur ca incepi sa-ti dai si tu seama cat de absurda este teoria evolutionista, postezi chiar tu dovezile, nu mai trebuie sa o fac eu.
Conform frazei de mai sus si teoriei evolutioniste oamenii si animalele complexe au parut din alterarea unor amibe (a informatiei lor genetice).
Informatia de mai sus ne spune de fapt ce scrie si in Sfanta Scriptura, ca fiecare specie are aceeasi informatie data la crearea lor de catre Dumnezeu, care se reproduce constant fara sa tina seama de ce face un individ. Poate doar sa se degradeze.

de fapt e vorba de altceva, ca ADN-ul nu se modifica in timpul vietii datorita experientelor pe care le sufera organismul (de fapt se modifica foarte putin, dar asta e alta poveste)

[catalin2]

În prealabil postat de Patrie si Credinta

de fapt e vorba de altceva, ca ADN-ul nu se modifica in timpul vietii datorita experientelor pe care le sufera organismul (de fapt se modifica foarte putin, dar asta e alta poveste)

E o confuzie, eu am citat doua fraze, in prima parte m-am referit la fraza a doua (cea cu degradarea informatiei) si in a doua m-am referit la prima fraza (cea la care te referi tu).

În prealabil postat de catalin2

teoria Big-Bang este in moarte clinica, dupa descoperirea extinderii accelerate a universului.

Si crezi ca istetii dorm?... Mai vorbim peste vreun an, ca mai mult nu trebe pentru o scorneala noua... O vor "explica" si pe-asta, cu acceleratia...:)

[Ekaterina]

"Evolutionismul ateist este ipoteza care afirma ca speciile de animale s-au transformat unele in altele, de la primele unicelulare pana la maimuta si om, in miliarde de ani, prin procese intamplatoare; mai afirma ca speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare pana la plantele cu flori.

Evolutionismul provine din vechile conceptii pagane.

In mitologia sumeriana, oamenii si zeii au aparut prin amestecul apei dulci cu apa sarata.

Anaximandru (610-546 i.Hr.) credea ca animalele au aparut din mare, datorita caldurii solare; ca la inceput erau acoperite cu o scoarta de spini, pe care apoi au pierdut-o.

Dupa Empedocle (483-423 i.Hr.), viata s-a nascut din malul incalzit din care au iesit segmente de fiinte vii, membre izolate, ochi fara cap etc. El credea ca fiintele vii se obtineau prin asocierile intamplatoare ale acestor segmente.

Democrit (460-370 i.Hr.) considera ca omul s-a plamadit, ca un viermisor, din mal.

Aristotel (384-322 i.Hr.) considera ca s-a trecut spontan de la neviu la viu prin niste elemente intermediare. Mai credea ca plantele sunt verigi intermediare intre obiectele neinsufletite si animale.

Teofrast din Eresos (370-287 i.Hr.) considera ca plantele se pot metamorfoza spontan.

Lucretiu (98-55 i.Hr.) afirma ca speciile au aparut prin combinarea intamplatoare a unor elemente.

Albertus Magnus (1193-1280) era convins ca plantele pot trece dintr-o specie in alta sub influenta solului, a nutritiei sau a altoirii. Credea ca orzul se poate transforma in grau, iar stejarul in vita de vie.

Filosofii medievali incercau sa obtina soareci din faina de grau si carpe murdare.

Buffon (1707-1788) presupunea ca din putregai se pot naste tenii, omizi, gandaci si paduchi.

Diderot (1713-1784) credea ca vietatile apar spontan prin combinatii chimice intamplatoare.

Lamark (1744-1829) considera ca vietatile au aparut spontan si apoi au evoluat de la simplu la complex.

Cabanis (1757-1808) aprecia ca materia in miscare produce forme de viata.

Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gandea si el ca viata a aparut spontan. Mai credea ca vietatile au evoluat datorita dorintelor lor si eforturilor de vointa. In acea epoca multi oameni erau convinsi ca animalele cu dinti au aparut din cele fara dinti, din dorinta lor de a mesteca hrana.

In acest context s-a format (adica s-a deformat) gandirea lui Charles Darwin, considerat “parintele evolutionismului”. El credea ca omul descinde dintr-un mamifer paros, cu coada si urechi ascutite, care traia in copaci.

Charles Darwin a folosit teoria sa pentru a explica progresul societatii. El aprecia ca lupta pentru existenta are rol decisiv. De aceea, indignat de grija pe care oamenii o aratau fata de bolnavi, a afirmat ca “oricine s-a ocupat de reprodictia animalelor domestice stie, fara doar si poate, cat poate fi de daunatoare rasei umane aceasta perpetuare a fiintelor debile.” Atat comunistii, cat si capitalistii au dezvoltat aceasta conceptie, din interese politice si economice.

Toate ideile ciudate, prezentate pana acum se gasesc astazi in biologia evolutionista care se preda in scoli, licee si facultati. Elevii sunt invatati ca “materia vie este rezultatul evolutiei, in anumite conditii, a materiei lipsite de viata” si ca “viata este o etapa calitativ superioara in evolutia formelor de miscare a materiei”. Se mai spune ca viata a aparut spontan, in mediul acvatic, prin combinatii chimice intamplatoare, in prezenta luminii solare. Elevii sunt invatati ca plantele si animalele au evoluat de la unicelulare la pluricelulare, de la inferioare la superioare. Se spune ca pestii s-au transformat in amfibieni, amfibienii in reptile, reptilele in pasari si mamifere, pana la maimuta si om. In clasa a XII-a elevii invata ca “specia hominidelor a pierdut haina de blana naturala a maimutelor, devenind o maimuta nuda”.

Mai grave decat afirmatiile biologilor atei sunt cele ale unor filosofi contemporani cu pretentii teologice. Acestia, crezand ca teoria evolutiei este corecta, s-au grabit sa o interpreteze teologic, amestecand-o cu invatatura Bisericii Ortodoxe. Asa au ajuns sa spuna ca Adam a avut stramosi animali, ca omul provine prin binecuvantare dintr-un mamifer etc. In felul acesta a aparut evolutionismul teist, folosit de New Age". Ioan Vladuca

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Ekaterina

"Evolutionismul ateist este ipoteza care afirma ca speciile de animale s-au transformat unele in altele, de la primele unicelulare pana la maimuta si om, in miliarde de ani, prin procese intamplatoare; mai afirma ca speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare pana la plantele cu flori.

Evolutionismul provine din vechile conceptii pagane.

In mitologia sumeriana, oamenii si zeii au aparut prin amestecul apei dulci cu apa sarata.

Anaximandru (610-546 i.Hr.) credea ca animalele au aparut din mare, datorita caldurii solare; ca la inceput erau acoperite cu o scoarta de spini, pe care apoi au pierdut-o.

Dupa Empedocle (483-423 i.Hr.), viata s-a nascut din malul incalzit din care au iesit segmente de fiinte vii, membre izolate, ochi fara cap etc. El credea ca fiintele vii se obtineau prin asocierile intamplatoare ale acestor segmente.

Democrit (460-370 i.Hr.) considera ca omul s-a plamadit, ca un viermisor, din mal.

Aristotel (384-322 i.Hr.) considera ca s-a trecut spontan de la neviu la viu prin niste elemente intermediare. Mai credea ca plantele sunt verigi intermediare intre obiectele neinsufletite si animale.

Teofrast din Eresos (370-287 i.Hr.) considera ca plantele se pot metamorfoza spontan.

Lucretiu (98-55 i.Hr.) afirma ca speciile au aparut prin combinarea intamplatoare a unor elemente.

Albertus Magnus (1193-1280) era convins ca plantele pot trece dintr-o specie in alta sub influenta solului, a nutritiei sau a altoirii. Credea ca orzul se poate transforma in grau, iar stejarul in vita de vie.

Filosofii medievali incercau sa obtina soareci din faina de grau si carpe murdare.

Buffon (1707-1788) presupunea ca din putregai se pot naste tenii, omizi, gandaci si paduchi.

Diderot (1713-1784) credea ca vietatile apar spontan prin combinatii chimice intamplatoare.

Lamark (1744-1829) considera ca vietatile au aparut spontan si apoi au evoluat de la simplu la complex.

Cabanis (1757-1808) aprecia ca materia in miscare produce forme de viata.

Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gandea si el ca viata a aparut spontan. Mai credea ca vietatile au evoluat datorita dorintelor lor si eforturilor de vointa. In acea epoca multi oameni erau convinsi ca animalele cu dinti au aparut din cele fara dinti, din dorinta lor de a mesteca hrana.

In acest context s-a format (adica s-a deformat) gandirea lui Charles Darwin, considerat “parintele evolutionismului”. El credea ca omul descinde dintr-un mamifer paros, cu coada si urechi ascutite, care traia in copaci.

Charles Darwin a folosit teoria sa pentru a explica progresul societatii. El aprecia ca lupta pentru existenta are rol decisiv. De aceea, indignat de grija pe care oamenii o aratau fata de bolnavi, a afirmat ca “oricine s-a ocupat de reprodictia animalelor domestice stie, fara doar si poate, cat poate fi de daunatoare rasei umane aceasta perpetuare a fiintelor debile.” Atat comunistii, cat si capitalistii au dezvoltat aceasta conceptie, din interese politice si economice.

Toate ideile ciudate, prezentate pana acum se gasesc astazi in biologia evolutionista care se preda in scoli, licee si facultati. Elevii sunt invatati ca “materia vie este rezultatul evolutiei, in anumite conditii, a materiei lipsite de viata” si ca “viata este o etapa calitativ superioara in evolutia formelor de miscare a materiei”. Se mai spune ca viata a aparut spontan, in mediul acvatic, prin combinatii chimice intamplatoare, in prezenta luminii solare. Elevii sunt invatati ca plantele si animalele au evoluat de la unicelulare la pluricelulare, de la inferioare la superioare. Se spune ca pestii s-au transformat in amfibieni, amfibienii in reptile, reptilele in pasari si mamifere, pana la maimuta si om. In clasa a XII-a elevii invata ca “specia hominidelor a pierdut haina de blana naturala a maimutelor, devenind o maimuta nuda”.

Mai grave decat afirmatiile biologilor atei sunt cele ale unor filosofi contemporani cu pretentii teologice. Acestia, crezand ca teoria evolutiei este corecta, s-au grabit sa o interpreteze teologic, amestecand-o cu invatatura Bisericii Ortodoxe. Asa au ajuns sa spuna ca Adam a avut stramosi animali, ca omul provine prin binecuvantare dintr-un mamifer etc. In felul acesta a aparut evolutionismul teist, folosit de New Age". Ioan Vladuca

S-a mai postat asta de 14.000 de ori in thread, ne-am prins.