Exaltatio Sanctae Crucis

[MihaiG]

În prealabil postat de catalin2

SUA, de aceea ne spun de idoli cand se refera la icoane si celelalte, neadaptand la ortodoxie.

Savarsind in biserica procesiunea Crucii, preotul inalta Crucea catre rasarit si apoi catre fiecare din cele trei puncte cardinale. Dupa ce preotul a circumscris astfel spatiul prin miscarea verticala a Crucii, se canta troparul "Crucii Tale…", slujitorul se inchina si saruta Sfanta Cruce, dupa care intra in Sfantul Altar. La strana se canta troparele din Minei, care ne cheama pe toti credinciosii "sa ne inchinam lemnului celui de viata facator, pe care Hristos, Imparatul slavei, de bunavoie mainile intinzandu-Si, ne-a inaltat la fericirea cea dintai, pe noi care mai inainte fiind amagiti de vrajmasul prin dulceata, am fost goniti de la Dumnezeu".

[catalin2]

În prealabil postat de MihaiG

Savarsind in biserica procesiunea Crucii, preotul inalta Crucea catre rasarit si apoi catre fiecare din cele trei puncte cardinale. Dupa ce preotul a circumscris astfel spatiul prin miscarea verticala a Crucii, se canta troparul "Crucii Tale…", slujitorul se inchina si saruta Sfanta Cruce, dupa care intra in Sfantul Altar. La strana se canta troparele din Minei, care ne cheama pe toti credinciosii "sa ne inchinam lemnului celui de viata facator, pe care Hristos, Imparatul slavei, de bunavoie mainile intinzandu-Si, ne-a inaltat la fericirea cea dintai, pe noi care mai inainte fiind amagiti de vrajmasul prin dulceata, am fost goniti de la Dumnezeu".

Corect, asta spuneam si eu, noi ne inchinam icoanelor si Sfintei Cruci, aducem cinstire, nu venerare, care e doar pentru bunul Dumnezeu. Dvs. ati dat chiar explicatia lamuritoare, ne inchinam icoanei sau Sfintei Cruci, chiar daca este infatisat in icoana Hristos nu aducem adorare. Diferenta este pe scurt descrisa aici, la cinstire: http://ro.orthodoxwiki.org/Cinstire
"Cinstirea (gr. doulia) sau venerarea este calea prin care se arată respect şi dragoste pentru cele sfinte. Cinstirea nu este acelaşi lucru cu adorarea (gr. latreia), care este dăruirea totală şi uneori peste pentru unirea cu Dumnezeu, în timp ce cinstirea este arătarea bucuriei pentru ceea ce a făcut Dumnezeu."
Tot in acest articol ortodox e scris si cui i se aduce cinstire.

[Mihnea Dragomir]

"Crucea a risipit mînia lui Dumnezeu faţă de oameni, i-a împăcat cu El, a făcut din pământ un cer, a reunit pe muritori cu îngerii, a răsturnat fortăreaţa morţii, a distrus puterea diavolului, a nimicit influenţa păcatului, a izbăvit pământul de greşeală, a readus adevărul, a alungat diavolul, a răsturnat templele lor, a minat altarele lor, a oprit jertfele lor, a împlîntat virtutea, a pus temelie Bisericii.

Crucea este voinţa Tatălui, slava Fiului, tresărirea Duhului Sfînt."
(Sf Ioan Chrysostom)

AVE CRUX, SPES UNICA !

[Mihnea Dragomir]

O, Cruce, dovada a marii iubiri a lui Dumnezeu, Cruce, glorie a Cerului, Cruce, salvarea eterna a oamenilor, Cruce, teroare pentru necredinciosi, putere pentru drepti, lumina pentru credinciosi! Cruce, care ai fost pe pamant, pentru Dumnezeu incarnat, instrument al salvarii, permitand omului sa domneasca in Ceruri, prin Tine a raspandit lumina cea adevarata, prin Tine a fugit noaptea si impietatea. Tu ai devenit scara care face cu putinta omului sa se urce in paradis. Fii pururea pentru cei drepti coloana, pentru noi ancora, asa incat casa noastra sa ramana in buna stare, incat Corabia noastra sa fie condusa spre incoronarea credintei.

Sf Paulin de Nola.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

O, Cruce, dovada a marii iubiri a lui Dumnezeu, Cruce, glorie a Cerului, Cruce, salvarea eterna a oamenilor, Cruce, teroare pentru necredinciosi, putere pentru drepti, lumina pentru credinciosi! Cruce, care ai fost pe pamant, pentru Dumnezeu incarnat, instrument al salvarii, permitand omului sa domneasca in Ceruri, prin Tine a raspandit lumina cea adevarata, prin Tine a fugit noaptea si impietatea. Tu ai devenit scara care face cu putinta omului sa se urce in paradis. Fii pururea pentru cei drepti coloana, pentru noi ancora, asa incat casa noastra sa ramana in buna stare, incat Corabia noastra sa fie condusa spre incoronarea credintei.

Sf Paulin de Nola.

Mihnea, iartă-mi ignoranța,dar acest sfînt nu apare într-o poezie de Coșbuc, ca fiind acel sfînt care a răscumpărat un creștin din turma sa, mergînd în robie în locul său?

[ioan67]

Cugetata obiectualist, intr-o lume rationalista, analitica si impersonala, inchisa in reflexele ei imediate, Crucea apare ca obiect printre altele, fie el si sfintit. E de inteles...
Privita dinlauntrul sau prin prisma teandriei Bisericii, fireste ca si Crucea, alaturi de orice alta realitate a Bisericii, are alte insusiri si alta relevanta.
Unitatea ontologica a Bisericii, in ciuda distinctiei formale intre Biserica Triumfatoare si Biserica Luptatoare, deschide insa perspective nebanuite asupra Crucii. Sfintii si toti cei care cunosc or presimt teandria Bisericii aduc in marturiile lor tocmai valentele ceresti, tainice ale Crucii.
Cand vorbim despre Taina Crucii ne referim tocmai la acea ordine deocamdata cunoscuta prin "ghicituri" - ordinea Imparatiei. La care ne referim si cand spunem "precum in Cer asa si pe pamant".

*
Fara a fi partas cu vreun sfant mai mult de inchipuirea mea simplista si efortul meu penibil de a ma tine la oarece reflectie asupra temei crucii, as adauga urmatoarele:
Cred si marturisesc ca Crucea este vie. A fost este si va fi astfel intotdeauna, ca realitate Cereasca pe care o cunoastem, de obicei, in special prin manifestarea ei pamanteasca asa cum apare in cult.
Cred si marturisesc ca Crucea este Lumina. Una intelegatoare a omului si datatoare de intelesuri omului.
Cred si marturisesc ca Crucea vorbeste. Nu neaparat in cuvinte asa cum ne exprimam noi uzual ci intr-o vorbire mai adanca, adresata direct inimii omului, cu efect tamaduitor si datator de putere ascensionala.
Cred si marturisesc ca Crucea alina, indruma, invata. Sprijina si orienteaza pe crestin in tot periplul sau pamantesc.
Cred si marturisesc ca Crucea este Hristos. Asa cum poate fi El descoperit de catre omul pe care El il trezeste spre a i se infatisa.
Cred si marturisesc ca Crucea este prezenta in viata noastra la fiecare pas, desi nu constientizam mereu aceasta, spontan si explicit.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Romowe

Mihnea, iartă-mi ignoranța,dar acest sfînt nu apare într-o poezie de Coșbuc, ca fiind acel sfînt care a răscumpărat un creștin din turma sa, mergînd în robie în locul său?

Si eu sunt ignorant cu privire la Paulin de Nola, acest sfant atat de vechi si totusi atat de...nou, avand in vedere ca a trait in secolul al IV-lea si a fost canonizat in secolul al XXI-lea, mai precis in 2007 de Papa Benedict. Spunea cineva ca timpul Bisericii este altul decat timpul oamenilor...

Nascut (probabil in anul 353) intr-o bogata familie din Bordeaux, el are o cariera politica (cursus honorum) de invidiat, ajungand guvernator de provincie, apoi consul. Dar renunta la tot si se calugareste. Se retrage langa Neapole, la Nola, acolo unde intemeiase un spital pe vremea cand era guvernator.

De la el s-a pastrat (in mare parte) opera lirica si numeroase scrisori. De exemplu aceasta scrisoare catre Sf Augustin, contemporanul sau, in care sfantul nascut in Galia si retras in Italia ii scrie sfantului din Africa (ca sa ne dam seama ce era Uniunea Europeana pe vremea cand Mediterana era "Marea Interioara"):
"Nu este, oare, un lucru minunat acela ca, separati unul de altul, suntem atat de impreuna si, desi nu ne-am vazut niciodata, ne cunoastem atat de bine ? Fiindca suntem si unul, si altul, membre ale aceluiasi corp, avem acelasi cap, aceeasi gratie curge peste noi, aceeasi paine este hrana noastra. Mergem pe acelasi drum, parcurgand aceeasi calatorie. Si, daca toate acestea sunt adevarate pe pamant, cu cat mai mult vor fi adevarate in cer ?"

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Si eu sunt ignorant cu privire la Paulin de Nola, acest sfant atat de vechi si totusi atat de...nou, avand in vedere ca a trait in secolul al IV-lea si a fost canonizat in secolul al XXI-lea, mai precis in 2007 de Papa Benedict. Spunea cineva ca timpul Bisericii este altul decat timpul oamenilor...

Nascut (probabil in anul 353) intr-o bogata familie din Bordeaux, el are o cariera politica (cursus honorum) de invidiat, ajungand guvernator de provincie, apoi consul. Dar renunta la tot si se calugareste. Se retrage langa Neapole, la Nola, acolo unde intemeiase un spital pe vremea cand era guvernator.

De la el s-a pastrat (in mare parte) opera lirica si numeroase scrisori. De exemplu aceasta scrisoare catre Sf Augustin, contemporanul sau, in care sfantul nascut in Galia si retras in Italia ii scrie sfantului din Africa (ca sa ne dam seama ce era Uniunea Europeana pe vremea cand Mediterana era "Marea Interioara"):
"Nu este, oare, un lucru minunat acela ca, separati unul de altul, suntem atat de impreuna si, desi nu ne-am vazut niciodata, ne cunoastem atat de bine ? Fiindca suntem si unul, si altul, membre ale aceluiasi corp, avem acelasi cap, aceeasi gratie curge peste noi, aceeasi paine este hrana noastra. Mergem pe acelasi drum, parcurgand aceeasi calatorie. Si, daca toate acestea sunt adevarate pe pamant, cu cat mai mult vor fi adevarate in cer ?"

Atinci da, acela e: cel care, la o invazie gotica sau hunica, nu sint sigur, s-a oferit pe sine ca sa salveze, prin rascumparare, un crestin din turma, unicul fiu al unei mame sarmane. Cosbuc (sa le fi rusine celor ce au dat la spate faptul biografic ca a fost greco-catolic) l-a evocat intr-o poezie care m-a impresionat de cind eram in scoala.

[sophia]

Eu vad totusi o diferenta aici.
Una este crucea ca obiect si una este crucea ca gest.
Noi veneram crucea de fapt nu pentru ea insasi ca obiect, ci pentru
cel care a fost pus pe ea.
Daca l-ar fi pus pe un bat sau pe o placa, pe acel obiect l-am fi venerat.
Forma obiectului de tortura nu stiu de la ce vine. De ce a fost asa si nu altfel.

Mai importanta mi se pare mie crucea ca gest de inchinare, pentru ca are o anumita semnificatie, aceea a Sf. Treimi.
De ce unii o fac pe stanga si altii pe dreapta, nu stiu.
Oare ce a fost mai intai pentru crestini: crucea sau Sf. Treime?

Crucea este un simbol al credintei prin Mantuitorul si moartea Sa si nu prin ea insasi.
Sf. Imparati au gasit particelele crucii pe care a stat insusi Mantuitorul si de aceea a fost pusa la loc de cinste. Nu au luat orice lemn intalnit.
Niciodata nu ne-am inchinat de ex. la crucea pe care a fost rastignit Sf. Andrei (X), sau Sf. Petru (inversa).

Undeva am citit intrebarea de ce exista un acatist si rugaciuni pentru Sf. Cruce si daca nu este o idolatrie totusi. Si era o discutie intre ortodocsi, cu preot.

Iubind crucea, purtand-o la gat si inchinandu-ne, de fapt iubim pe Mantuitorul in Treimea Sa.

Eu asa vad lucrurile.

P.S. Am o intrebare pentru catolici (mai ales Mihnea, pentru ca vad ca el foloseste aceasta limba pe aici) - la voi
slujbele se tin in limba latina?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de sophia

Sf. Imparati au gasit particelele crucii pe care a stat insusi Mantuitorul si de aceea a fost pusa la loc de cinste. Nu au luat orice lemn intalnit.

Sfanta Imparateasa Elena a gasit nu particele, ci Crucea insasi, prin vis revelator. Ca aceasta mare relicva a crestinatatii a ajuns...particele, e o alta discutie.

Niciodata nu ne-am inchinat de ex. la crucea pe care a fost rastignit Sf. Andrei (X), sau Sf. Petru (inversa).

Nu ne-am inchinat la ele asa cum ne inchinam la Crucea Mantuitorului, dar le-am cinstit, ca fiind legate de mari sfinti, cu semnificatie speciala pentru anumite Biserici Particulare sau chiar anumite popoare. De exemplu, Crucea Sfantului Andrei figureaza pe steagul Marii Britanii. Este aceea in X, mai subtire decat cea in +, care simbolizeaza Crucea Mantuitorului. De asemenea figureaza si pe steagul Scotiei, deoarece Sfantul Andrei, potrivit Traditiei, a fost crestinatorul acestor tari. La fel, crucea Sfantului Petru este simbol papal, prezenta pe tronul papal, fiindca Papa este legat in mod special de Sf Petru.

Undeva am citit intrebarea de ce exista un acatist si rugaciuni pentru Sf. Cruce si daca nu este o idolatrie totusi. Si era o discutie intre ortodocsi, cu preot.

Dupa cum spuneam si aratam la inceput de topic, Sfanta Cruce este cinsitita cu gradul maxim de cinste, care este latria (=adorarea). Nu spunem "idolatrie", care se refara la idoli, ci "latrie", deoarece crestinii nu cred in idoli, ci in Unul Dumnezeu: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant.
Adorarea Crucii, prezenta din abundenta si in Biserica din Occident, este inca si mai evidenta in Biserica din Orient, deoarece importanta Crucii a fost dumnezeieste si public revelata imparatului roman din Orient, care se numea Constantin, si nu imparatului roman din Occident, care se numea Maxentiu. Dealtfel, ea a fost revelata chiar in contextul dinaintea unei lupte intre acesti doi imparati.

Acelasi lucru este valabil si pentru icoane, doar ca in acest caz vorbim de cinstire (doulia) si nu de adorare (latria), fiindca toata lupta dusa de protestantii avant la lettre din acel timp contra icoanelor s-a dus pe terenul Bisericii Catolice din Imperiul Roman de Rasarit. Victoria in favoarea cinstirii icoanelor a fost o victorie eminamente rasariteana.

Prin urmare, ortodocsii, mostenitori (impreuna cu greco-catolicii) ai traditiei cultice si teologice romane de rasarit, au chiar mai multe motive decat romano-catolicii si sa se inchine la Sfanta Cruce, si sa cinsteasca icoanele.

P.S. Am o intrebare pentru catolici (mai ales Mihnea, pentru ca vad ca el foloseste aceasta limba pe aici) - la voi
slujbele se tin in limba latina?

Uneori se tin in latina, fie in intregime, fie in partile lor mai importante (cele din jurul Sfintei Prefaceri). Dar cel mai des, in prezent, se tin in limbile actuale ale natiunilor. Intr-un mic numar de cazuri, se tin in limba slavona, ca de exemplu, uneori, la greco-catolicii din Ucraina.

Eu merg, de regula, la slujbe in limba latina, deoarece sunt mai proprii optiunii si atasamentului meu pentru spiritualitatea traditionala (si, paradoxal si nu prea, mai aproape de liturghiile greco-catolice, dintre care cea mai apropiata e la... 280 de kilometri) Dar slujbele in latina (sau cu parti in latina) reprezinta doar cam 10 % din slujbele din Franta. Pe de alta parte, procentajul lor creste de la an la an, in fiecare an mai castigand cateva puncte.