![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Citat:
|
|
#2
|
|||
|
|||
|
nu e din biblie, e din "Traditie" :))
|
|
#3
|
||||
|
||||
|
apoi daca ne apucam sa respectam tot felul de "traditii" babesti...unde ajungem?
|
|
#4
|
|||
|
|||
|
Eu cred ca duhovnicul e persoana cea mai potrivita pentru a aborda astfel de probleme.
Ideea abstinentei sau situatia impusa de o stare de fapt, sunt lucruri care se preteaza la sfatul duhovnicesc. Sunt chestiuni delicate, incercari/ispite prin care nu putem trece de capul nostru, cum ni se pare la un moment dat... Asta in cazul ca suntem madulare ale Bisericii. Last edited by ioan cezar; 19.09.2012 at 20:56:17. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Este evident ca nu indemn la eludarea sfatului duhovnicului. Dar acesta este un forum, este o intalnire intre noi, cei interesati de diverse subiecte. Discutia si impartasirea experientei proprii este unul din scopurile acestui forum. Sau gresesc? Vi se pare un subiect indecent? Mai sus am explicat ca nu cer detalii despre relatiile conjugale, ci metode si marturii referitoare la practicarea abstinentei conjugale, atunci cand prudenta cere amânarea, pentru cât mai scurt timp, a unei sarcini.
|
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
Pe de alta parte, am vazut ca tu ai nuantat, in sfarsit, situatia oferind cateva date suplimentare (prudenta, perioade de boala sau alte situatii - de pilda, ma gandesc acum, unul din soti e plecat la munca in strainatate sau cu vreo bursa de studii sau are vreo sarcina de munca etc.). In acest caz pot sa-ti spun din experienta mea (care a durat aprox. 3 luni, candva, precum si pe perioadele cand sotia era gravida, respectiv in perioada alaptarii): a) am trait o anumita presiune/disconfort provocat de obisnuinta anterioara a practicii sexuale (care implica si dovada expresiva a dragostei, siguranta, comunicare aparte); b) m-am confruntat cu lupta gandurilor din sfera anxietate/gelozie (ideatie prapastioasa privind fidelitatea); c) am fost ceva mai sensibil/vulnerabil, o vreme, la "sexul frumos"... In fata acestor piedici, mai intai am luat aminte la mine si am incercat sa inteleg ce mi se intampla de fapt. Mi-am explicat cum m-am priceput (un pic psihologic si biologic, un pic crestineste, pe masura puterilor mele) situatia de fapt. Am vorbit de 2-3 ori si cu duhovnicul, care s-a straduit sa imi releve sensul si masura incercarii. Am discutat si cu alte persoane, unul-doi prieteni. Am lasat si timpul sa aseze, cumva de la sine, lucrurile (am facut rabdare). Rezultatul: treptat m-am linistit, am capatat parca chiar o stare de seninatate si bucurie, parca rugaciunea a devenit mai limpede si mai concentrata, ca sa spun asa... Si m-am ocupat parca mai serios de munca mea si de cele ale credintei, dupa puterile mele modeste. In concluzie, incercarea a fost folositoare si, prin sfat duhovnicesc, am iesit cu bine, chiar mai bine decat intrasem in problema asta. Acelasi lucru cred ca pot sa-l afirm si despre sotia mea, dupa cum ne-am marturisit unul altuia. Mai pot sa adaug doar ca experienta aceasta a adus nuante noi in dragostea noastra, parca spre bine, spre un nou nivel de incredere si afectiune, spre ceva pe care l-as denumi pur si simplu maturizare a relatiei de cuplu. Deci toate pot fi spre folos sufletesc/duhovnicesc! Domnul sa ne ocroteasca si sa ne lumineze cu harul Lui! (P.S. Daca doresti sa iti ofer ceva mai multe detalii, te rog sa ma contactezi pe privat.) P.P.S. "Astfel, numai Domnul stie toate, noi insa, oricine am fi, trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne povatuiasca si sa intrebam pe parintele duhovnicesc, ca sa nu gresim." aici: http://www.crestinortodox.ro/sarbato...ate-68654.html Last edited by ioan cezar; 20.09.2012 at 01:09:25. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Eu cred ca subiectul este foarte clar. Nu am o bază scriptică pentru ceea ce spun, dar cred că aceasta există, din ce rezultă din discuțiile pe care le am cu unii, cu alții. Dar vă întreb: cum să procedeze o familie care își dorește un copil, dar ar fi prudent să aștepte, să spunem, două luni de zile până ce mama trebuie să termine un tratament care ar fi foarte toxic pentru făt? Să ignore orice risc medical și să aibă relații conjugale? Sau să se abțină total, și să reia relațiile conjugale după terminarea tratamentului?
|
|
#8
|
||||
|
||||
|
Domnule Cosmovici, sunteți prea inteligent ca să nu intuiți cât fariseism domnește în Biserica Ortodoxă. Și știți cam cât ? Ei bine, cam atâta cât domnește și în Biserica Catolică. Doar nu luați în serios ideea că nu majoritatea, dar măcar un procent semnificativ de cupluri ortodoxe, ar practica "abstinența ortodoxă", adică abstinența completă. Dacă o fac, o fac de nevoie (motive care țin de patologia dinamicii actului conjugal). Tot așa de bine știți, măcar din cercetarea datelor demografice dacă nu din realitatea de pe teren, că prea puțini catolici iau în serios Sfânta Învățătură atât de concret cristalizată în "Humanae Vitae": ei se fac că nu au auzit că abstinența periodică este licită moral numai în caz de "motive grave" și nu "by default". Aceasta, împreună cu practicarea contracepției propriu-zise în variantă chimică sau cauciucată este motivul pentru care natalitatea în țările predominant catolice este tot cam cât cea din țările predominant ortodoxe. Adică, la pământ.
O, dacă Domnul ar predica din nou, în urechile tuturor, ortodocși și catolici! Cum ne-ar face, din nou, El, morminte văruite! Cum ne-ar spune, din nou, că noi învățăm pe alții, dar nu facem! De predicat, predică El prin preoții Lui (deși cam rar pe acest subiect). Dar noi avem urechi de auzit, dar nu auzim. Bine că avem limbă, ca să explicăm altora cum trebuie procedat. Înaintașii noștri, ortodocși ori catolici, aveau 5, 6, 10 copii. Și erau și pe atunci o dificultate pentru familii, și exista și atunci abstinența periodică ori permanentă, sub numele de "fereală". În numai o generație, hai două, noi am trecut de la practicarea creștinismului la docte teorii despre creștinism. Poporul lui Dumnezeu ? Sărmane Yorrick ! L-am cunoscut, Andrei !
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Pe fond aveți dreptate, însă aici am dorit să lansez o discuție între persoane care încearcă, în mod concret și continuu, să corespundă învățăturii bisericii din care fac parte, în ce privește viața sexuală dintre un soț și o soție, cu accentul pe modul în care reușesc să se abțină de la relațiile conjugale. Fiindcă acolo intervine dificultatea cea mai mare.
|
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
Salut initiativa domnului Andrei si vreau sa va zic ca sufletul omului are dimensiune cosmica... Cand ai un gand bun si vrei sa-l pui in practica pregateste-te de incercare si de lupta, nu ma refer la oameni... Continui prin a precizeza ca "abstinenta ortodoxa" e destul de riguroasa, ma refer la cea cu adevarat ortodoxa, nu imitatii sau incercari... . Cea romano-catolica e mai permisiva si faptul ca ati reactionat in felul de mai sus ma face sa gandesc ca dumneavoastra nu cunoasteti ortodoxia indeajuns pe cat ar fi nevoie pentru a aborda un astfel de subiect si nicidecum ca nu cunoastesti permisivitatile din biserica sora din care faceti parte. Faptul ca ati paticipat in 2011 la o astfel de discutie dezvaluie ceva frumos despre dumneavoastra si anume ca vreti sa fiti mai mult decat un credincios afisat, dar ... se pare dupa cum si Sfintii Parinti (Sf.Atanasie cel Mare, Sf.Ioan Gura de Aur, Sf.Vasile cel Mare, ortodocsii trebuie sa stie ca Sfintii Parinti sunt persoane istorice, personalitati unii participanti la sinoadele ecumenice(din istoria bisericii universale) care au lasat scrieri deosebite in urma lor si o viata exemplara, atentie am enumerat pe cei de dinainte de schisma si doar trei din sute de astfel de persoane), ca veritabilul credincios nu este cel care unge sau stropeste in stanga si in dreapta, citez pe o doamna profesor universitar: "Nu urci ?, (atunci) spurci". Trebuie ca urcarea e altfel, nu in ochii oamenilor si nu in detrimentul lor. Abstinenta ortodoxa e o problematica pe care Sfintii Parinti o aprofundeaza excelent in scrierile si lucrarile lor si care pe oameni de-a lungul timpului i-a macinat la propriu si la figurat, pentru ca au vrut sa faca ceva bun pentru ei. tuturor celor care sunt deschisi si sinceri a discuta un astfel de subiect ii invit sa citeasca scrierile parintelui Arsenie Boca unde el spune (parafrazez si nu pun ghilimele dar respect ideea si 2-3 cuvinte sunt exacte): -vrei sa te casatoresti?, atunci pregateste-te sa porti sacul cu pacate in spate- . Ei bine, aici se vede ca trairea ortodoxa e mult mai riguroasa decat ale altor credite sau biserici si ca putini reusesc sa respecte intrutotul ceea ce de fapt ar trebui sa facem. Si crestinii catolici au rigorile lor si daca cineva vrea sa se simta ca facand parte din biserica de care ii place, trebuie isi lucreze viata ascultand de o parte din regulile care o definesc sau sa ii fie indiferenta apartenenta reala la biserica din care normal ca face parte. Haideti sa nu iubim pe Domnul Iisus doar cu vorbele ..., Va urez sa va imbratiseze ingerii . |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Poate deveni abstinenta o problema? | teodoraianys | Generalitati | 110 | 21.09.2013 21:09:21 |
| Cine da lui isi da, cine face lui isi face | spre_rasarit | Generalitati | 0 | 11.10.2011 14:18:21 |
| Cine poate face o religie unica pe tot pamintul?? | Mihai36 | Generalitati | 14 | 28.07.2011 20:42:24 |
| Educație sexuală în școli iar | Iustin32 | Generalitati | 21 | 28.09.2009 22:30:02 |
|
|