Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[stefan florin]

În prealabil postat de Eugen7

Nu activitatea sexuala fireasca este rea ci intrebuintearea ei poate fi rea.
Precum in Psatire este scrsi in Duhul Sfant "Bogatia de ar curge nu va lipiti inima de ea", asa este si in cazul activitatii sexuale: "De ar fi posibila exacerbarea activitatii sexuale nu va lipiti inma de asa ceva".
Deci precum banii nu sunt rai in sine ci intrebuintearea lor poate fi rea asa este si cu activitatea sexuala, nu sexul in sine este rau ci reaua intrebuintare.

In concluzie nu trebuie sa fin robiti, stapaniti de nimic: bani, sex... etc.

Speculatiile acestea cu tenta schizofrenica ca activitatea sexuala umana este nefireasca fac un mare deserviciu Tainei Sfintei Casatorii. Oamenii ajung sa fie frustrati si chiar blonavi psihic din cauza unui sentiment de vinovatie "fabricat" obsendant.
"Acolo s-au temut de frica unde nu era frica"... acolo au nascocit vinovatii unde nu exista.

Asadar, intrucat omul are ontologic activitatea sexuala, consider inadecvata presupunerea ca Adam si Eva aveau organele genitale ori doar de "frumusete" ori nu le aveau si au "aparut" (au fost create) doar dupa cadere... (am intalnit si asemenea asertiuni elucubrante din punct de vedere ontologic atnropologic).

Trupul pnevmatizat este altceva... nu intram in amanunte. Trupul lui Adam nu a fost nicidecum creat pnevmatizat! Indumnezeirea in har este posibila numai si numai intru Hristos Iisus. La inviere toti oamenii vor avea trupurile pnevmatizate insa Adam nu a fost creat cu un astfel de trup caci "Se seamana trup firesc si inviaza trup Duhonvicesc" spune Sfantul Pavel inechivoc.

Hristos Iisus insusi nu a blamant acvitvitatea sexuala fireasca insa a subliniat fericirea celor ce aleg inca din aceasta viata vietuirea ingereasca....

Vai de cei ce asociaza pacatul stramosesc cu activitatea sexuala. Vai de cei ce induc stari de vinovatie oamenilor casatoriti ce au o activitate sexuala fireasca: "nici abuz nici refuz" (Pr. Arsenie Boca).

In epoca noastra este posibila fecundarea "in vitro"... care nu este "fireasca" insa paote fe considerata "la limita firescului", insa in curand va fi posibila dezvoltarea embrionilor umani in afara pantecului mamei... iata pericolele adevarate! Naivii "crestini" care considera ca activitatea sexuala fireasca in cadrul casatoriei este pacat, probabil se vor grabi sa accepte nefirescul... de parca omul ar fi un morman de celule, fara activitatea duhovniceasca, fara congnitie specifica umana in care componenta afectiva este fundamentala pentru persoana umana, mai ales in primele luni si ani de viata...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

ce intelegi tu prin activitate sexuala fireasca?

[DragosP]

O singură dată pe an.

În prealabil postat de DragosP

O singură dată pe an.

Părintele Gherasim Sf Munte cam asta spune, foarte simpatic, ne vorbeşte de mouşul Noia: http://www.youtube.com/watch?v=09kurlyyG4M

Îmi place exprimarea "atunci e mai mare dulceţa păcatului" vorbind de înfrânare.

[Eugen7]

În prealabil postat de DragosP

O singură dată pe an.

Frate este gresita afrimatia dumintale din punct de vedere filocalic caci nu cantitatea conteaza ci calitatea.

Spre exeplu pot fi unii oameni care sa aiba acitivitate fireasca o data pe saptamana insa sa nu fie impatimiti sexual (robiti de dorinta placerii impreunarii trupesti firesti intre barbat si femeie)... si pot fi altii care au activitate sexuala doar o data pe an... si atunci "rup locul" (si la propriu si la figurat, ca niste animale... sau mai rau) si mai mult, tot restul anului abia asteapa sa vina ziua aia... deci acestia din urma sunt robi pacatului.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[DragosP]

Am uitat să completez: 'şi chiar şi atunci din obligaţie'.

[Eugen7]

În prealabil postat de DragosP

Am uitat să completez: 'şi chiar şi atunci din obligaţie'.

Doamne fereste!
Orice se face din obligatie este robie...

Dumnezeu binecuvinteaza activitatile umane (inclusiv cele specifice familiei si implicit activitatea sexuala) firesti bazate pe dragoste: duhovniceasca, sufleteasca-afectiva si intelectuala, trupeasca (inclusiv cea sexuala fireasca, insa numai si numai in Taina Sfintei Cununii).

Insa vai de cei ce ajug robi placerilor: sexuale (desfranare), lacomie, avaritie, manie, invidie, trandavie, slava desarta, mandrie...

Doamne ajuta.

[fallen]

Presupun ca 'abstinenta autentica" nu e nici atunci cand ajungi sa-ti vezi sotul si sotia si sa ti se inhibe orice reactie, orice pofta, orice placere trupeasca. Si nici atunci cand ti-ar mai placea dar din motive de varsta sau sanatate nu te mai ajuta fizicul. Probabil aceasta "erezie" vrea sa insemne sa si vrei, sa si poti, dar sa te abtii deliberat. Pai si atunci nu e pacat sa risipesti darurile pe care ti le-a dat Dumnezeu? E ca si cum ai avea in fata o farfurie cu o mancare super apetisanta, gatita de tine impreuna cu sotia, din sudoarea fruntii voastre, pe care ai mai mancat-o si ti-a placut, si cu toate astea ai da-o la o parte si ai arunca-o la gunoi. Acum daca stii ca e o perioada de post, macar te intelegi cu sotia sa gatiti ceva potrivit si adecvat perioadei. Daca ea iti face o friptura la cuptor si ti-o pune in fata cand stie ca e post, urat din partea ei. Sau urat din partea barbatului care stiind ca e post ii comanda imperios sotiei chiftelutze marinate, iar ea neavand incotro trebuie sa i le prepare si sa i le serveasca, inghitind in sec, ca i-ar placea si ei, dar... La fel de greu e cand unul dintre soti odata cu varsta ia in greutate si nu trebuie sa mai manance, iar celalalt e slab si uscat....
Stiti ca pe vremea lui Ceusescu, era lege data ca femeile care au avut doua nasteri prin cezariana, aveau "dreptul" sa intrerupa chirurgical sarcinile urmatoare pentru ca se considera riscant pentru sanatatea femeii o noua sarcina. Si asa cum omul are prostul obicei sa ia totul ad literam, bietii oameni considerau ca acest lucru nu este nicidecum un pacat, si ca nici macar nu e nociv pentru sanatatea lor. Cica barbatii le spuneau nevestelor "ce daca ramai gravida, doar ai voie sa ....". Era chiar o "binecuvantare" pentru toata lumea... Doamne, iarta-ne!!! In fine, nu era aici locul si momentul dar aveam demult aceasta durere legata de acest aspect de "moralitate".
Cat despre topicul initial... nu stiu ce s-ar mai putea spune. Nu am auzit nici eu ca vreun cuplu casatorit sa primeasca un astfel de canon, fara sa existe alte motive de ordin medical, sa le spunem - cum ar fi, cel mai cunoscut, recomandarea medicala pentru femeie de a nu mai ramane insarcinata. Mai grav e atunci cand exista o trauma de ordin psihic (grava) la unul dintre soti, care il face sa refuze impreunarea, sau il impiedica sa mai simta dorinta sau placere - o agresiune, un viol - Doamne fereste. Sau chiar trauma pierderii unui copil sau a pierderilor repetate de sarcina, ar putea sa ii induca femeii mai ales o teama de a mai risca o noua experienta de acest gen.
Poate, totusi exista si situatii cand li se cere sotilor o perioada de "post" mai indelungata, pentru diverse pricini - ori de penitenta, ori de implinire a unui canon pentru un anume scop spiritual. Nu mai stiu exact ce spun canoanele ca trebuie sa faca sotii/sotiile celor care, din pacate, comit adulter. Dar mi se pare ca in acest caz, daca hotarasc sa nu se desparta, cel vinovat trebuie sa implineasca un canon care implica printre altele si o perioada mai lunga de abstinenta. Dar nu stiu sigur. S-ar putea spune ca e nedrept pentru cel inselat, dar...oricum, daca vrea sa traiasca dupa canoane, soarta ii e pecetluita, si din pacate nu si-a pecetluit-o singur, nici nu i-a pecetluit-o Dumnezeu, ci i-a facut-o persoana cea mai apropiata si cea care ar fi trebuit sa fie una cu el/el...Dar pana la urma asta tot spre mantuirea lui poate fii ...

[Teodosie]

Eugen7
s-a mai spus deja dar poate sunt prea multe postari, asa ca succint :
Cand activitatea sexuala este fireasca ea are ca scop nasterea de prunci , inmultirea conform Scripturii "cresteti si va inmultiti" si o putem numi dragoste caci e in Domnul Cel ce este Iubire iar placerea aferenta actului nu e un pacat .
Inima, constiinta, cugetul nostru face judecata cat a fost spre scopul logic rational sau aiurea desarta dorinta de a extrage placerea sexuala. Cand se cauta doar asta e deja batjocura patimilor.Nu e complicat de zis sau inteles doar de facut aici nu se poate lauda nimeni firea umana e neputincioasa patima foarte tare doar Infinitul Bunatatii Domnului poate face izbavire in dar.
A propos de comparatia cu mancarea , daca nu manaci mori daca nu se reproduc oamenii se sfarseste neamul omenesc , e adevarat , dar sa mananci desi esti satul ( femeia insarcinata deja dar nu ne oprim ) eventual sa vomiti sau sa scuipi din gura ( onanii calendar prezervativ etc ) doar ca sa mai bagi iar cam asta nu e in regula chiar daca e in cadrul casatoriei . Poate ca aceasta neintelegere duce la atatea casatorii nereusite.
Parintele Arsenie Boca si nu numai au tot spus .

[Eugen7]

În prealabil postat de stefan florin

ce intelegi tu prin activitate sexuala fireasca?

Frate Stefan Florin, nu conteaza ce inteleg eu ci conteaza ce spun Sfintii Parinti.

Astfel, in scrierile Sfintilor Parinti se afrima inechivoc: orice casatorie intre un barbat si o femeie trebuie sa se bazeze pe dragoste onesta manifestata: duhovniceste, sufleteste (afectiv si intelectual) si trupeste.

Aceasta dragoste fireasca intre barbat si femeie este binecuvanta de Dumnezeu in Sfanta Taina a Cununiei cand cei doi soti conlucreaza cu harul lui Dumnezeu in toate manifestarile dragostei dintre ei: duhovniceste, sufleteste (afectiv si intelectual) si trupeste (DA si trupeste, adica si in activitatea sexuala fireasca! Oare nu citim Sfanta Scriptura sa vedem cum Preoti Sfinti, casatoriti au dat nastere la Sfinti? Oare Sfantul Ioan Botezatorul nu era fiu de Preot? Oare Sfantul Ilie tesviteanul nu era fiu de preot?... dar ce zic, si prooroci precum Samson...).

Astfel scopul casatoriei este mantuirea si pentru ca in casatorie este firesc (normal) sa apara si rodul dragostei (duhonvnicesti, sufletesti si trupesti) celor doi soti: copii; evident ca manifestarea dragostei trupesti intre cei doi soti implica si activitatea sexuala fireasca (cu placerea asociata, tandrete, mangaiere, orgasm). Toate acestea sunt firesti... problema este doar atunci cand ne departam de la scopul firesc: dragostea, cand sotii nu mai cauta implinirea reciproca.... ci doar placerea asociata activitatii sexuale (orgasme etc.)

Astfel nu exista o formula: daca sotii au activitate sexuala doar o data pe an aceasta nu conduce la impatimire sexuala si daca au activitate sexuala fireasca o data pe saptamana ajung impatimiti... NU, nu este asa. Sunt perioade si perioade... cei ce doresc mantuirea sunt condusi de harul lui Dumnezeu.
Sunt cupluri care nu pot avea copii din diverse motive... si acestea au activitate sexuala mai frecventa (ca doar nu trimit prin posta scrisoari catre barza sa aduca copilul) si asta nu inseamna ca fac ceva rau. Sunt cupluri care au deja cativa copii si atunci activitatea (hormonala, afectiva) fireasca modifica comportamentul inclusiv cel sexual, atat la barbat cat si la femeie si atunci se rareste activitatea sexuala intre soti.

In concluzie, retinem: REGULA activitatii sexuale nu implica o formula matematica (daca sotii se impreuneaza sexual firesc de x ori pe an e bine si daca se impreuneaza de y ori e rau), ci regula este urmatoarea (conform Sfintilor Parinti): sotii trebuie sa se ajute reciproc prin dragoste (duhovniceasca, sufleteasca-afectiva si intelectuala, trupeasca) sa nu devina robi placerii (senzoriale dar si afective si intelectuale si chiar duhovnicesti) asociate cu activitatea sexuala.

Sa nu considere cineva ca activitatea sexuala ii opreste pe soti de la conlucrarea cu harul lui Dumnezeu pe cele mai inalte culmi duhovnicesti ale hristificarii: sfintenia, indumnezeirea prin har.
Ofer un singur exemplu: Sfantului Antonie cel mare Dumnezeu i-a aratat um om care era mai "mare" duhovniceste decat el: Curelarul din Alexadria, om casatorit, cu familie!
Asadar sa luam aminte!
VAI VAI VAI de cei ce invata eronat ca activitatea sexuala fireasca in cadrul familiei este ceva rau (doar ingaduit de Dumnezeu ca o concesie) si nu ceva firesc in cadrul casatoriei. Frustrari de acest gen ale sotilor au efecte devastatoare asupra copiilor care inca din pantecele mamei lor devin partasi ale starilor afective si duhovnicesti ale parintilor. Chiar si sotii pot ajunge sa nu isi mai poata manifesta iubirea fireasca dintre ei (duhovnicesca, sufleteasca-afectiva si intelectuala, trupeasca) ceea ce este contrar scopului casatoriei, care este mantuirea (si nu doar nasterea de prunci asa cum eronat invata unii, caci sunt si cupluri casatorite care nu pot avea copii, dar se mantuiesc)

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. AMIN.