Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[Fani71]

Cand am citat fraza cu duhovnicul care nu intra in dormitor, eu nu am vrut sa spun ca preotul sau catehetul sau parintii nu ar trebui sa le explice oamenilor despre desfranare, despre perveriuni sau pornografie. Sigur ca ar trebui, la modul general.
Dar cred ca nu ese rolul duhovnicului de a intreba la spovedanie ce anume fac sotii in cadrul 'castitatii conjugale'. Ei ar rebui sa se cerceteze si sa stie daca au facut ceva care trebuie spovedit. Ese vorba de pacat aici, nu de relatiile conjugale in sine, de existenta si frecventa lor.
Mi se pare o violare a intimiaii ca duhovnicul sa intrebe despre perioade de post conjugal sau folosirea unor mijloace de ferire neabortive, sau despre amanunele vietii lor intime.

Ceea ce propun unii (nu zic neaparat de voi, care scrieti aici) este o infantilizare a crestinilor.
Exemplul dat de Zaharia ese de tip hilar (as putea da si eu exemple hilare de duhovnici care dau idei de perversiuni sexuale credinciosilor prin intrebarile lor deplasate). Nu prin intrebarile duhovnicului ar trebui explicate lucrurile de baza, ci mult inainte, la scoala (acum se face religia la scoala, nu?) si la cateheza.
Unde a ajuns Romania daca crestinii trebuie luati de manuta pana la varsa adulta si indrumati pas cu pas?
Insasi conceptul de duhovnic are iti dirijeza viata intima si in general viata in silul unui guru este oribil penru mine. Ese o adevarata problema a ortodoxiei contemporane. Nu avem papa infailibil, avem mici papi la tot locul.

Sigur, omul dupa cadere nu mai ese stapan al libertatii daruie de Dumnezeu. dar de la botez, el ar trebui tocmai sa incerce sa o redobandeasca. Nu prin tutelare se obine asta.
Libertatea in duh aboleste Legea.
Orice lege sau regula scrisa de Biserica candva este numai un indicator care araa drumul general. Penru o persoana anume, drumul poate fi mai ocoli, dar ese poae necesar acest ocol.
Cred si ca rebuie sa ne asumam si riscul de a gresi. Nu sa dam toata responsabilitatea unui duhovnic.

[Eugen7]

În prealabil postat de Fani71

cred ca nu ese rolul duhovnicului de a intreba la spovedanie ce anume fac sotii in cadrul 'castitatii conjugale'. Ei ar rebui sa se cerceteze si sa stie daca au facut ceva care trebuie spovedit. Ese vorba de pacat aici, nu de relatiile conjugale in sine, de existenta si frecventa lor.

Sunt de acord cu tine draga Fani71. Sotii ar trebuie sa se cerceteze... insa cum? De unde sa stie?
Cel mai indicat ar fi sa discute cu preotul duhovnic si acesta le va indica carti de specialitate si nu "indrumare sterile de spovedanie" care de multe ori mai mult rau fac decat bine caci "dau idei" de pacatuire.

Spunea un parinte duhovnic ca la spovedanie a venit un baietel si l-a intrebat: ai furat? Nu parinte a fost raspunul... preotul a continuat: nu cuma i-ai umblat tatalui tau prin buzunare dupa bani? copilul raspunde vadit intersat: nu parinte dar e buna ideea :)

În prealabil postat de Fani71

Mi se pare o violare a intimiaii ca duhovnicul sa intrebe despre perioade de post conjugal sau folosirea unor mijloace de ferire neabortive, sau despre amanunele vietii lor intime.

Aici consider ca intri pe "teren minat".
Revenim la analogia cu medicul. Precum un medic daca observa la consult ca pacientul este sanatos... nu ii cere detalii, insa daca constata anumite anomalii pune intrebari legate de stilul de viata pentru a identifica factorii care au cauzat boala sau o pot cauza daca nu se intervine; intocmai este si cu parintele duhovnic: daca observa problele duhovnicesti (lacomie, desfranare, avaritie, manie, invidie, trandavie, slava desarta, mandrie) cauta cauzele lor... si cum viata sexuala este un factor important evident ca sunt cercetari si ina cest sens insa evident "neivazive" ci discrete, pentru identificarea nefirescului (perversiuni, desfranare, contraviata...da am zis bine caci contraceptivele nu doar opresc zamislirea copiilor ci opresc si viata sotilor... viata duhovniceasca: bucurie, fericire, dragoste, incredere) si nu pentru detalii "picante".

În prealabil postat de Fani71

Ceea ce propun unii (nu zic neaparat de voi, care scrieti aici) este o infantilizare a crestinilor...
Insasi conceptul de duhovnic are iti dirijeza viata intima si in general viata in silul unui guru este oribil penru mine. Ese o adevarata problema a ortodoxiei contemporane.

Pai duhovnicul nu dirijeaza viata sexuala a familiei ci o tamaduieste cu ajutorul harului Duhului Sfant daca si sotii doresc asta... evident daca este cazul.
Nici un preot duhovnic nu vine cu o "reteta" care asigura viata sexuala ce aduce mantuirea.
Fiecare om e unic, fiecare familie este unica... rolul duhovnicului in ceea ce priveste viata sexuala de familie a credinciosilor este sa ii ajute pe soti sa se fereasca de imbolnaviri ale manifestarilor sexuale firesti... si daca s-au imbolnavit, adica daca exista manifestari nefiresti sa ajute cu multa dragoste si delicatete prin colucrare cu harul Duhului Sfant la tamaduirea lor spre mantuirea lui si a sotilor, spre slava lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Fani71

Sigur, omul dupa cadere nu mai ese stapan al libertatii daruie de Dumnezeu. dar de la botez, el ar trebui tocmai sa incerce sa o redobandeasca. Nu prin tutelare se obine asta.

Consider ca aici greseti draga Fani71, intucat cauti justificari pentru pacate... Psalmul 140 e elocvent "Sa nu abati inima mea spre cuvinte de viclesug ca sa imi dezvinovatesc pacatele mele cu raspunsuri pacatoase", motivate de pacate si sutinatoare ale pacatelor

Dupa caderea lui Adam, omul este liber sa aleaga viata si moartea... Botezul este nastere dinnou intru Hristos Iisus care adauga libertatea duhovniceasca care potenteaza libertatea fireasca de alegere a omului...

În prealabil postat de Fani71

Libertatea in duh aboleste Legea.

Nu este asa draga noastra, ia vezi ce spune Sfantul Pavel pe la Romani pe acolo...
Duhul nu desfinteaza legea ci o desavarseste, o implineste... adica adauga noi valente in Duh Sfant intrucat prin conlucrarea cu harului Duhului Sfant omul depaseste legea nu in sensul ca nu o implineste ci in sensul ca o implineste firesc din dragoste (si nu fortat) si chiar o depaseste caci legea e doar un ghidaj pnetru bine si rau, ce nu poate raspunde la toate situatiile, legea e data pentru cei ce nu conlucreaza cu harul Duhlui Sfant, pentru cei ce nu prea cunosc Adevarul si Binele si astfel nu pot sa iubeasca desavarsit binele dar totusi vor sa il infaptuiasca.... insa harul Duhului Sfant este dat pentru cei ce iubesc binele desavarsit si Adevarul si cunosc ADEVARUL... si luminati de Adevar nu mai au nevoie de ghidajul legii...

In conclzuie libertatea harului poate fi rezumata la cuvintele Sfantului Pavel:
"toate imi sunt permise insa nu toate imi sunt folositoare, toate imi sunt ingaduite dar nu toate zidesc"...
asadar cel ce le vede cu ajutorul harului Duhului Sfant pe cele nefolositoare si nezitoare... in mod firesc le ocoloste... nu pentru ca legea nu ii permite (crima spre exemplu) ci pentru ca vede vatamarea care vin din acestea.

În prealabil postat de Fani71

Orice lege sau regula scrisa de Biserica candva este numai un indicator care araa drumul general. Penru o persoana anume, drumul poate fi mai ocoli, dar ese poae necesar acest ocol.

De ce cauti sa iti justifici propria parere...
Persoana asta anume... poate muri in ratacirea ocolului ei.

În prealabil postat de Fani71

Cred si ca rebuie sa ne asumam si riscul de a gresi. Nu sa dam toata responsabilitatea unui duhovnic.

Pai nici nu putem "pasa" responsabilitatea unui duhovnic, insa putem sa ne obraznicim fata de parinti, putem sa nu ii ascultam... si cand dam de greu sa dorim sa alergam asemnea fiului risipitor spre pocainta... sa dorim ca macar slugi ale Parintelui sa fim.

Doamne ajuta.