Un fenomen tulburator

[-Phoenix-]

Noaptea trecuta aveam insomnie, cam pe la 4 AM am simtit pe neasteptate cum sunt cuprins de o energie malefica, mi-am pierdut auzul (mergea televizorul), vazul (sau poate ca nu eram in stare sa-mi deschid ochii) si am paralizat ramanand cu simtul tactil intact. Ca prin vis am vazut cum incepeau sa se contureze forme simple, eram disperat si am rostit doar numele Domnului de cateva ori in gand, apoi am inceput sa spun rugaciunea inimii si mi-am revenit complet la fel de subit cum pierdusem controlul, nu trecusera nici 20 de secunde. Parca am o premonitie ca se va intampla ceva rau, daca o entitate necurata poate sa exercite o astfel de putere, o fi posibil sa cauzeze un stop cardio-respirator iar acea traire era menita sa fie premergatoare mortii, sau daca atacul ar fi continuat mi-as fi pierdut mintile, nu stiu ce sa cred.

[MihaiG]

Ceea ce descrii tu se inscrie perfect la simptomele "paraliziei in timpul somnului":

http://en.wikipedia.org/wiki/Sleep_paralysis

si in romana:

http://www.sfatulmedicului.ro/Insomn...somnului_10298

nu are cum sa fie motiv de panica...e cert ca prin firea lor demonii au puteri mult mai mari decat avem noi in aceasta viata, dar nu se intampla nimic fara ingaduinta lui Hristos, iar noua nu ne ramane decat sa ne indreptam spre Acesta cu iubire si sa ne focalizam atentia asupra Lui, nu asupra atacurilor demonice...asa sa ne ajute Dumnezeu si totul va fi bine.

[FiulRisipitor]

@Phoenix

Citind diverse relatari din viata unora care au umblat pe diverse cai dar mai apoi au revenit la credinta ortodoxa, am gasit foarte multe incidente de felul celui descris de tine. Aceste stari sunt catalogate ca "atacuri demonice" si au doar scop de intimidare. Diavolul intr-adevar are putere dar nu are libertate de a lua viata cuiva cand si cum vrea el. Singurul lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere, dupa un incident de acest fel, este acela ca trebuie sa-ti gasesti un duhovnic, sa te spovedesti si sa vezi in ce fel ai dat "drepturi" diavolului asupra ta. Iar de vrei sa nu se mai repete tine-o tot mai des cu spovedania si daca iti este ingaduit de duhovnic - impartasanie.

Daca vrei sa citesti mai multe despre astfel de stari citeste - "Mari initiati ai indiei si parintele Paisie" sau "Spovedania unui monah de la muntele Athos"

[Eugen7]

În prealabil postat de FiulRisipitor

@Phoenix

Citind diverse relatari din viata unora care au umblat pe diverse cai dar mai apoi au revenit la credinta ortodoxa, am gasit foarte multe incidente de felul celui descris de tine. Aceste stari sunt catalogate ca "atacuri demonice" si au doar scop de intimidare. Diavolul intr-adevar are putere dar nu are libertate de a lua viata cuiva cand si cum vrea el. Singurul lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere, dupa un incident de acest fel, este acela ca trebuie sa-ti gasesti un duhovnic, sa te spovedesti si sa vezi in ce fel ai dat "drepturi" diavolului asupra ta. Iar de vrei sa nu se mai repete tine-o tot mai des cu spovedania si daca iti este ingaduit de duhovnic - impartasanie.

Daca vrei sa citesti mai multe despre astfel de stari citeste - "Mari initiati ai indiei si parintele Paisie" sau "Spovedania unui monah de la muntele Athos"

Subscriu.

De asemnea stari similare precum cele descrise sunt specifice si duhurilor dracesti ale desfranarii (robia perversiunilor sexuale, pornografie, masturbare etc.).

Recomand de asemnea urmatoarele lucrari:
EVAGRIE PONTICUL, În luptă cu gândurile. trad. diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis, 2006.
EVAGRIE PONTICUL, Tratatul practic. Gnosticul. trad. Cristian Bădiliţă, Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
Sfinti si mari duhovnici despre exorcizare si tamaduire
http://www.librariasophia.ro/carti-S...--so-8638.html

Sfintii Parinti spun ca:
a) diavolul are putere asupra noastra doar atat cat ii dam noi voie prin patimile si pacatele noastre.
b) In scop pedagogic pentru tamaduirea mandriei omului Dumnezeu in nemasurata mila si dragostea Sa pentru om ingaduie ca omul sa fie ispitit de demoni peste puterile omului pentru ca omul cuprin de disperare, sa renunte la mandrie si sa ceara din toata inima, in smerenie si in pocainta oneste ajutorul lui Dumnezeu... care vine neintarziat.

Sfântul Isaac Sirul cel de Dumnezeu-insuflat
Despre ispite, întristări, dureri şi răbdare

Format HTML
http://archive.org/details/IsaacSiru...ureriSiRabdare
http://ia700808.us.archive.org/3/ite...SiRabdare.html

Format PDF
http://archive.org/details/IsaacSiru...iSiRabdare_418
http://ia601200.us.archive.org/16/it...iSiRabdare.pdf

c) O a treia situatie este cea sfintilor (Iov spre exemplu sau Sfantul Simeon Noul Teolog), in care Dumnezeu ingaduie lupta omului cu diavolulul (prin faptul ca ingaduire diavolului sa ispiteasca si sa atace pe om... la "limita" existentei omenesti) pentru desavarisrea si indumnezeirea omului, ca omul sa cearea de la Dumenzeu si sa se deprinda cu conlucrarea harului Duhului Sfant... insa consider ca nu este cazul sa discutama cum despre aceasta situatie.

Doamne ajuta.

[AlinB]

Nu cred ca e sanatos sa-l incurajati pe linia asta in loc sa mearga la un doctor in primul rand si binenteles si la un preot.

În prealabil postat de AlinB

Nu cred ca e sanatos sa-l incurajati pe linia asta in loc sa mearga la un doctor in primul rand si binenteles si la un preot.

Da, cred că e bine să meargă neântârziat și la medic. Atacul de panică este o afecțiune gravă dar care se poate ameliora dacă tratamentul medicamentos este însoțit de spovedanie, împărtășanie dacă are dezlegare, rugăciune seara, Sfântu Maslu dacă se poate și acasă. Foarte bine ar fi să stropească prin casă cu aghiasmă și să aprindă seara înainte de culcare tămâie.

[Stanca]

Am avut si eu asemenea stari si erau cumplite ( intai panica de moarte si apoi, un fel de curiozitate, sa vezi cum se va intampla si ce urmeaza), dar eram intr-o perioada ciudata a vietii, traiam in pacate mari. Dupa ce am terminat cu partea asta din viata, s-a terminat si cu fenomenul. Dar tot cu ajutorul lui Dumnezeu...

[Moroco]

Demonul-diavol lumesc, distrugator, criminal, labordelator, cruzinsistent, ispititor-dezbinator-amagitor e ca un muscoi-țețe-doeglei ce face din tine o mancare dulce-vicleana pe baza de desfranare pacatoasa si rautacioasa iar apoi te suge mereu exact ca o musca lucioasa de kkt insistenta impreuna cu diavolutii mai mici.

Tu ca prostul fraier te lasi facut mancare stricata, pacatoasa si te lauzi lasand dupa diavol, dupa ce te-a invartosat, dupa ce te-a schimbat pe dos pe undeva si nu ti-ai dat seama si te mai si mandresti crezandu-te bun si ca faci bine si pe plac daca lasi dupa el si iti manci impreuna cu haita fluidele interne spurcacioase si te statornicesti intro astfel de baalta putreda si gaunoasa infuriindu-te mereu pe sfinti pentru idoli de frica stresului idolesc lumesc.

Ce crezi ca ai de facut?

Trebuie sa fi o mancare buna pe placul divinitatii si nu pe placul poftelor sataniste lumesti si nici pe placul si pe gustul tau pervers, pervertit, imputiferic.

Mustele-viespi-”bondari” au nevoie de hrana si de sclavi ca faraon sau ca orice fariseu zeificat asa ca te amageste ca te ajuta sau ca iti da dreptate sau ca iti spune adevaruri, defapt are interesul ascuns sa te faca sclav, la inceput sclav privilegiat ca un fel de detinut capoSS ca sa le faci treaba murdara benevol si cand iti dai seama unde ai ajuns cu viata ta si nu mai vrei sa mergi mai departe atunci incepe prigoana, teroarea, violenta, ispitirea, santajul si pacatuirea spre distrugere si tu de frica, ca prostul, vii cu solhuea-solutia nebuna gresita de a lasa dupa satana, de a crede ca el, de a face ca el, mintindu-te ca mantuirea vine prin a face pe placul satanei, a demonului, a lumii devenid scursura lumii pacatoase si ca prostul intrii in acest joc murdar plin de curiozitati bolnave si te invarti in carusel escaladandu-ti caderea in dezbinare prin repetarea reflexelor de cedare, de cadere in ispita, de lepadare de dreapta credinta in adevarul Adevarat ”zburand” spre credinta mincinoasa idoleasca plina de autostress si autocorectie gresita furata ajungand volensc-nolensc asa ca alti mari ipocriti adica o mesie mincinoasa, un mantuitor pe dos prin cedare si lepadare-inhaitare repetata si mergi ca prostul cu incapatanare si ambitie plina de voire fortata spre o viata rea si plina de nepasare totala de suflet.

Trebuie sa te trezesti si sa nu minti in tine si sa nu te delasi, sa revi la credinta caci la fiecare influenta satanica manifastata prin ganduri sau prezenta sau vorbire directa te inversezi si inversat lasi dupa placul demonului personal sau al demonului-diavol ce te bantuie ca sa te faca mancarea lui dupa placul lui pacatos si blestemat.

Exista deci nu numai sfinti ingeri ci si duhuri rele care ca orice guri rele au interesul lor blestemat asa ca si oamenii rai cazuti din adevar si de pe Calea spre Cer, lepadand ca naivii-fraieri nepasatori viata Binecuvantata si sfanta.... asa ca trebuie sa alegi de cine asculti cu adevarat.

Alegerea asta trebuie sa o faci in mod periodic chiar daca cei ce au ales pentru tine au ales bine si corect, crezand ca doar asa vei ajunge fericit. E nevoie nu numai de alegerea lor ci e nevoie si de alegerea ta care sa confirme mereu ca asta iti doresti si ca asta crezi si tot trebuie sa alegi pana ajungi la o credinta sigura si neindoielnica pe Cale.

Odata ce ai ales trebuie sa ramai credincios si fidel si sa te pazesti veghind si priveghind cu atentie la neatentie si la pacatele din atentie caci acolo, prin atentia interna neluata in seama se deruleaza grosul scursurilor pacatoase ca niste filme si inchipuiri in care pacatuiesti fara sa-ti pese.

[Demetrius]

În prealabil postat de Eugen7

...

Sfintii Parinti spun ca:

b) In scop pedagogic pentru tamaduirea mandriei omului Dumnezeu in nemasurata mila si dragostea Sa pentru om ingaduie ca omul sa fie ispitit de demoni peste puterile omului
...

Niciodata!

Scriptura spune ca:
13. Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda.(1Cor10,13)