Surpriza navigand pe site-ul CrestinOrtodox.ro si nu numai!!!

În prealabil postat de cezar_ioan

Da, Yasmina, insa supralicitarea acestui sentiment nu prea mai lasa loc pentru a gusta pur si simplu cursul firesc al vietii. E dificil de trait permanent cu gandul la moarte. Ma intreb daca e sanatos si desigur daca e crestineste.
Mai degraba gasesc ca e potrivit sa se rezerve un anumit moment pentru meditatia la moarte. Nimicurile vietii, care pica desigur cand meditam la moarte, au rostul lor pentru viata, asa cum sarea si piperul, scortisoara si alte aromate nu pot inlocui mancarea si bautura, insa ii dau un farmec aparte....:)
Valabil si pentru design si pentru haine etc. Au si ele locul lor in viata omului. In moarte, insa, nu.

Cezar, vad ca te simti mai mult psiholog decat absolvent de teologie, dupa felul in care scrii.
Ma intreb daca urmand sfaturile unui psiholog, ne putem mantui. Personal, ma indoiesc. Mie imi place drumul mai greu, al monahilor; chit ca eu nu sunt in stare sa le urmez exemplul si invatatura, dar macar stiu cum este corect, pentru a merge pe drumul ingust al mantuirii. Ori, cat timp ne iubim pe noi insine, ne facem toate placerile, punem accentul pe tot ce e bun si placut in viata si mai ales, nu ne gandim la moarte, ca aducere aminte a judecatii care ne asteapta, nu avem prea mari sanse nici la mila Domnului pentru a ne mantui.