GANDIREA PATRISTICA sau VIATA IN HRISTOS

[leonte]

În prealabil postat de cristiboss56

Poate iti spui parerea , daca vrei si ai timp , despre ganduri-dusmanie-vrajmasie si iertare .

Parerea despre dusmanie... Adica sa ma descriu pe mine? Asta imi ceri de fapt.

Nu de putine ori, mi s-a intamplat sa fiu ca ochiul cel rau care vede cele rele. Nimeni nu suntem fara de greseala, iar primul pas catre a dobandi puteri dumnezeiesti, este a putea suporta neputinta vecinului, a colegului si a casnicilor nostri.
Din pacate nu am o reteta sa o prezint cuiva interesat de aceasta putere. Pur si simplu trebuie sa ne luptam cu bestia din noi, pana vom pricepe ca binele si raul nu sunt ceea ce lumea ne invata ca sunt.
Daca fiul meu incepe sa consume droguri (sa zicem), iar eu nu stiu sa-l indreptez cu duhul blandetii, mai bine imi inghit cuvintele si ma rog sa-i scoata in cale Hristos, un povatuitor pe masura. Altminteri, vom trai [retrai in cazul meu] pe deplin tragedia din zicala "gura iadului e pavata cu intentii bune".

Aoleu, sarmanul de mine! In timp ce reciteam mesajul, mi-am amintit ca am cunoscut un astfel de tata, roman, in Athos. Cand imi povestea tragedia vietii sale, nimic nu mi-a sfasiat mai tare inima dacat cand a ajuns sa imi povesteasca despre fiul sau. Cel putin doua zile m-am tulburat si mi s-a umplut mintea de ganduri, despre cum as putea sa contribui la a-i usura durerea si la a-l izbavi pe fiul sau.
Ce amagire pe capul meu! Ce puteri aveam eu ca sa implinesc astfel de ganduri (ce-i drept nobile)?

[cristiboss56]

Multa liniste si intelepciune aduceti prin postarile voastre , drept pentru care va multumesc , mai ales ca din ce in ce mai putine sunt astfel de momente pe acest forum .
Sa va daruiasca Dumnezeu putere sa scrieti cat mai mult , ca sa mai diluam tulburarea ce se abate de la un timp pe aici .
Pelerin spre Rasari , sunt convins ca un astfel de thread nu are cum sa piara , prin insasi natura lui este inepuizabil !
Doamne ajuta !

[Mosh-Neagu]

Multumesc si eu tuturor celor care lasa "bucatica lor de suflet" pe acest topic. De multe ori am intrat pe-aici, am citit, m-am "incarcat" si am iesit "pe varfuri", asa cum am si intrat. Nu stiu de ce, dar ma simt atat de sarac incat nu gasesc in mintea mea o vorba atat de inteleapta, sa poata fi trecuta pe-aici. Probabil exagerez, dar simt ca si cum as deschide Sf Evanghelie si m-as apuca sa adaug "note si impresii"... Ce stiu eu de "Viata in Hristos"? Ce cuvinte sa adun, pentru ca eu, pacatosul, sa fac cinste acestui minunat topic? Sunt mult prea sarac... Dar va multumesc tuturor care lasati vorbe de duh. TUTUROR!!!