Poezii preferate...

[Mosh-Neagu]

E prima dată când îţi scriu…
Am auzit că vei veni
Cu daruri multe la copii.
Ai mei dorm toţi, că e târziu.

Scrisoarea nu e prea frumoasă.
Mă iartă! -ţi scriu la lumânare
Şi mâna-mi tremură cam tare,
Că este frig la noi în casă.

Nu sunt flămând, cu fraţii mici
Am împărţit un colţ de pâine.
M-aş bucura de-aş şti că mâine
Va fi să treci şi pe aici.

Ştiu, mulţi copii sunt cu nevoi,
Eu nu-ţi cer jucării frumoase,
Ci-n ghetele acestea roase
Să pui, te rog, ghetuţe noi!

........................

Răspunsul Moşului (Gârda Petru Ioan)

E prima dată când răspund,
Căci sigur n-am să pot veni,
Cum mă duceam pe la copii
Mai an. Acum, regret profund,

Da-s prea bătrân şi hodorog
Să pot să mai pornesc, băiete,
Şi nu mai am suman, nici ghete,
Nici sanie, nici câini. Te rog

Mai rabdă-o vreme, vezi cum faci,
Că poate s-o-ndura Guvernul
Să mai renunţe la eternul
“N-avem nimic pentru săraci”.

Dar pân-atunci, pe-această cale,
Primeşte de la Moş Crăciun
Aceste... nu ştiu cum să spun...
Aceste ghete virtuale.
...........................


Mosul Ratacit! (Culai Roman)

Copil gingas, fara ghetute
Eu ti-am primit tarziu scrisoarea!
Tot ce mai am sunt trei stelute
Sa-ti lumineze-n veci cararea.

Le am de cand eram ca tine
Si-n suflet le-am purtat mereu!
Sunt dar, chiar de la Dumnezeu
Si se numesc de fapt Sfanta Treime

Ingeri din cer ti-or da ghetute noi
Hainute, carti si pixuri fermecate.
Si fericit vei fi cu toti ai tai,
In jurul mesei pline cu bucate!

.....................................

Re- Moşul rătăcit, plenar m-a lămurit -Vali Slavu

Îngeri din cer ne-or da ghetuţe noi
Şi-o masă-nbelşugată. Aferim!
Iar pentru-aşa pomeni şi trai de soi,
E de ajuns doar, musai, să murim.

Tentaţia e mare… mese-mbelşugate,
Hăinuţe, ghete noi, chiar pixuri fermecate,
Da-ţi amintesc: flămând, desculţ e mult mai bine,
Decât să te-ntâlneşti în cer cu… ştii tu cine! (soacra decedata recent -n.a.)

.............................................


Re : Mosul Ratacit! - Culai Roman

Impovarat de ganduri si nevoi
Revin pe unde las cate un semn...
Nici nu mai stiu cum sa va-ndemn
Cand vad cam ce ganditi unii din voi !?

Spuneam mai sus ca cei cu har
Sau cei ce stapanesc bine cuvantul
Sa nu se-aplece dupa cum vrea "Vantu"
Sau sa-si inece-amaru’ in pahar !

Nu v-amagiti c-aveti solutii STAS,
Si cu atat mai greu sa le impuneti
Priviti la cer si-o rugaciune spuneti ;
E singura speranta ce-a ramas !

Doar bunul Dumnezeu ne-ar mai salva
Aceasta tara plina de minciuna !
Tot ce-a fost bun s-a-mbolnavit de ciuma
Si doar Hristos poate schimba ceva !

Ne-am urmarit si ne-am turnat si ne-am vanat
Si-am impuscat si-n ziua de Craciun !
De ce-asteptam mereu un lucru bun
Cand noi n-am inteles ce-i un pacat ?

Cine-ar plati tot raul ce ne-apasa ?
Noi vrem mereu-mereu cate ceva...
De nu iubesti, nimic nu poti avea !
De n-ai sa ierti, nu esti stapan acasa !

Sa nu imi luati de rau tot ce v-am spus ;
Si-mi cer ieratre daca v-am ranit !
Poate nu-i o-ntamplare c-am venit
V-am spus si eu trei vorbe si m-am dus!...
.............................................

Re re re Moşul rătăcit - Florian Abel


Îi înţeleg pe oamenii ca voi
Ce luminează pronia cerească,
Atunci când cei ce-s obidiţi ca noi,
Îşi mai găsesc şi timp ca să gândească.

Te-am supărat de am uitat că sunt
Clădit în "chipul şi asemănarea"
Şi m-am îndepărtat de tot ce-i sfânt;
Dar mă apucă tot mai des mirarea:

Tot după chipul şi asemănarea
Sunt cei ce-şi umilesc propriul frate?
Şi cei ce chipul ţării pângăresc?
Şi cei bogaţi prin cântece spurcate?

Îmi ceri ca şi pe-aceştia să-i iubesc
Spre-a fi părtaş în ceruri cu preasfinţii?
Ba, să mă ierte tatăl cel ceresc
Şi dă-mi o bardă să le mântui dinţii.

M-am săturat de dragostea profană
Ce-i proclamată "drumul către rai",
Nu pot sorbi prea otrăvita cană,
Iar de sunt osândit, nu-i nici un bai.

Nici Dumnezeu nu spune că-i iubeşte
Pe cei ce pângăresc dumnezeirea,
De ce-aş fi eu cel care depăşeşte
Pe Dumnezeu, răstălmăcind iubirea?
................................................

Re Moşul rătăcit - Culai Roman

"Oameni ca noi", "oameni ca voi"...
Eu nu gasesc nici o deosebire
Suntem un neam cu toti, si-o fire
Cu-aceleasi ganduri triste si nevoi !

Nu-s suparat pe nimeni, sincer spun !
Doar incurcat un pic si necajit
Ca pan’acum nimeni nu s-a gasit
Sa faca-n tara asta ceva bun!

Ma zbat intr-o parere si incerc
Sa promovez o unica gandire
De vom ierta si-om darui iubire
Ne-om dezrobi si vom iesi din cerc.

Tu spui ca dai cu barda si scoti dinti...
Cati dinti scoti tu, atatia-ti scoate el ;
Ba chiar mai multi, desi e mic si chel.
Sa-nvingi tre’sa iubesti si sa nu minti !!

Cu ce suntem noi mai presus
De cei cu dragostea profana ?
Zambind, le dam sa bea aceeasi cana
Si am uitat de jertfa Lui Iisus.

Sunt 20 de ani de ura ;
Se-ntorc soldatii in mormant !
Mai este oare-n noi un lucru sfant ?
Avem masuri, dar nu avem masura !!

Pe cine sa iubeasca Dumnezeu ?
Suntem bolnavi, nu are ce alege !
Cu legi facem mereu fara-de-lege
Si niciodata nu-L chemam la greu !

Poate-s naiv, eu stiu ? Si da si nu.
Dar cred ca-i tot ce ne-a ramas acum :
Sa ne unim "cei cu cuvantul bun"
Sa spunem : Doamne, fa dreptate, Tu !!

.................................................. .......

(Dupa un an)
Speranţa moare ultima... - Vali Slavu

Ţi-am scris şi-acum, a doua oară,
Vreo patru rânduri încropite
Şi-aceleaşi ghete ponosite
Te-au aşteptat pe prispă-afară.

Dar n-ai ajuns la noi, sărmanul,
Ţi-e greu ca să ne faci pe plac,
Fiind şi tu tot mai sărac,
Dar poate vei veni la anul…

.........................................

Sursa: http://www.poezie.ro/index.php/poetr...%C5%9F_Nicolae