Indreptatirea de sine

În prealabil postat de Dumitru73

cred că greşeşti.
personalitatea nu exclude smerenia.
gândeşte-te la marii sfinţi. nu aveau ei personalitate? sf. Ioan Gura de Aur, sf. Nicolae, etc.
aveau. le lipsea smerenia?

Se poate să greşesc. Eu m-am referit la personalitatea văzută ca ţel în sine. Exprimarea "a avea puţină personalitate" m-a dus cu gândul la cineva care încearcă să aibă un cuvânt de spus, să iasă cumva în evidenţă... fără ca aceste lucruri să vină natural. Un exemplu de a pune căruţa înaintea cailor.
Altfel spus, fiecare dintre noi are o personalitate, căci fiecare ne distingem ca indivizi. Şi fireşte că şi sfinţii au personalitate.
Dar eu cred că a avea personalitate nu trebuie să fie un scop în sine, ci a avea caracter, a fi moral, a fi bun creştin, a fi bun...

Scuze că despic firul în patru, este doar o părere!