De ce nu intelegem Sf.Scriptura?

Am constatat de mult timp că unii dintre noi cunosc foarte bine Scriptura şi multe alte scrieri teologice. Recunosc că mie Vechiul Testament mi se pare greoi şi am citit doar anumite fragmente (Ecclesiastul, Isaia, Pildele lui Solomon...). Nici la partea cu Epistolele şi Faptele apostolilor nu stau prea bine. Evangheliile sunt mai uşor de priceput, mai ales cu inima.

Am înţeles din mesajele voastre că pentru înţelegerea Scripturii trebuie credinţă, rugăciune, smerenie... Părintele ne zicea că adevărata cunoaştere este cea obţinută nu doar cu mintea, ci atunci când mintea este unită cu Duhul.

Aţi putea să-mi spuneţi experienţa voastră cu privire la citirea Bibliei? Aţi avut dificultăţi pe care le-aţi depăşit? Cum?

Bănuiesc că trebuie să mai cresc - dar asta presupune şi un efort din partea mea. De aceea vă întreb...

[Mihailc]

În prealabil postat de Annyta

Am constatat de mult timp că unii dintre noi cunosc foarte bine Scriptura şi multe alte scrieri teologice. Recunosc că mie Vechiul Testament mi se pare greoi şi am citit doar anumite fragmente (Ecclesiastul, Isaia, Pildele lui Solomon...). Nici la partea cu Epistolele şi Faptele apostolilor nu stau prea bine. Evangheliile sunt mai uşor de priceput, mai ales cu inima.

Am înţeles din mesajele voastre că pentru înţelegerea Scripturii trebuie credinţă, rugăciune, smerenie... Părintele ne zicea că adevărata cunoaştere este cea obţinută nu doar cu mintea, ci atunci când mintea este unită cu Duhul.

Aţi putea să-mi spuneţi experienţa voastră cu privire la citirea Bibliei? Aţi avut dificultăţi pe care le-aţi depăşit? Cum?

Bănuiesc că trebuie să mai cresc - dar asta presupune şi un efort din partea mea. De aceea vă întreb...

Din momentul când înţelegi că Biserica, prin toate limbajele pe care le are la îndemână, este un amplu comentariu, din interior spre exterior, la Scriptură, nu te mai nelinişteşte dificultatea de a înţelege individual, alminteri o inovaţie protestantă agravată ca obsesie la neoprotestanţi.

De-aia avem praznice cu imnografie, icoane, omiletică ş.a, ca să înţelegem mai bine reverberaţiile marilor evenimente relatate în Scripturi în timp şi dincolo de timp. De-aia avem sărbătorile sfinţilor, ca să ne dăm seama că măreţia revelaţiei este arătată lumii prin putinţa cuvântului de a se întrupa în oameni şi de a transfigura lumea.

Dacă nu pricepi ceva astăzi din conţinutul narativ al Scripturii, lasă-ţi neclaritatea la dospit în aluatul bisericesc şi cu siguranţă mâine, poimâine anul viitor sau oricând altcândva dar întotdeauna la vremea potrivită o să-ţi dai seama despre ce era vorba.

[Demetrius]

În prealabil postat de Annyta

...Am înţeles din mesajele voastre că pentru înţelegerea Scripturii trebuie credinţă, rugăciune, smerenie... Părintele ne zicea că adevărata cunoaştere este cea obţinută nu doar cu mintea, ci atunci când mintea este unită cu Duhul.

Aţi putea să-mi spuneţi experienţa voastră cu privire la citirea Bibliei? Aţi avut dificultăţi pe care le-aţi depăşit? Cum?

Bănuiesc că trebuie să mai cresc - dar asta presupune şi un efort din partea mea. De aceea vă întreb...

Pe langa credinta, rugaciune, smerenie, mai trebuie, asa cum spui, si efort din partea ta la inceput, adica un studiu care se va intensifica de la sine apoi, fara sa simti pentru ca Duhul Sfant Se va multiplica in inima ta ca sa sporesti in intelepciune si sa te duca la intelegerea Scripturii asa cum vrea Duhul, nu vicleanul, insa un studiu totdeauna sub indrumarea unui duhovnic si cu rabdare, asa cum spune Mihailc, fiindca nerabdarea este un semn de la vicleanu' care te zoreste sa pretinzi de la Dumnezeu intelepciune dupa voia ta cea grabita ca fals sa "intervina" el, nu dupa Voia Lui Cea fara de "ceas".

Eu am avut in al 12-lea ceas(!) sansa, multumesc lui Dumnezeu(!), unui program de cateheza oferita de BRC prin 3 cateheti instruiti si binecuvantati de Sf. Scaun de la Roma sub ascultarea unui preot RC, prin care am avut timp de vreo 4 ani(si azi continua) cel putin patru intalniri saptamanale cam de 2-3 ore fiecare(din care 2 sub indrumarea preotului coordonator) plus studiu particular de pregatire. La acest program au fost primiti credinciosi de toate confesiunile, fara restrictie si fara a li se pretinde frecventarea Liturghiei RC.

Am avut si eu dificultati, dar am reusit sa invat sa ascult orice vorba si sa nu ma grabesc fiindca oricum Voia lui Dumnezeu se va face la momentul oportun, asa cum fb spune Mihailc.

Vă mulţumesc pentru răspunsuri!

Aş specifica faptul că nu e vorba neapărat de neînţelegere, cât şi de lipsa concentrării asupra textului. În fine, nu mă dau bătută, dar îmi place ideea că înţelegerea şi concentrarea se vor îmbunătăţi exact la vremea potrivită.

[hmmsrbls]

De ce nu intelegem Sf. Scriptura ?

Sfanta Scriptura a fost scrisa demult. Mai mult de atat, a cunoscut mai multe forme, versiuni si modificari pe parcurs. De-a lungul timpului s-a raspandit pe multe meleaguri si a fost asimilata in diferite feluri, dupa puterile si posibilitatile fiecaruia. Mai mult de atat, au aparut controverse si rupturi in cadrul religiei chiar si recent, incat nici nu mai stii care are dreptate.

Cel mai bine cred ca ne-am raspunde la aceasta intrebare daca am lua un exemplu cat mai simplu. De ce nu intelgem cele ce ne invata chiar proprii parinti, in cazurile cele mai banale si mai intalnite ? De ce trebuie sa ne lovim intr-u fel sau altul de lucrurile care ne-au fost spuse si abia apoi sa ne amintim (daca ne mai amintim) ca am fost preveniti in legatura cu ele ?

Un posibil raspuns ar fi faptul ca de fapt toate invatamintele nu reprezinta altceva decat o mare baza de cunotiinte la care avem acces in mod treptat pe masura ce realizam anumite fapte si respectam anumite reguli. Nu putem face altceva decat sa asociem faptele si rezultatele pe care le avem cu cele din invatamintele primite. Abia atunci putem spune ca am inteles acel ceva ce ne-a fost pus pe tava odinioara.

Apoi, in mod recursiv si dupa un numar suficient de adeveriri ale celor ce am fost invatati, putem alege sa credem ca si restul vor si adevarate si sa nu mai asteptam sa ne convingem de veridicitatea lor.

Pe de alta parte exista si posibilitatea urmarii "orbeste" a acelor invataminte inca de la inceput. In acest caz insa nu cred ca se poate vorbi despre o invatare, cat mai degraba doar despre respectarea unor directive, a unor instructiuni, comenzi intocmai ca niste masini.

Tocmai din acest motiv Dumnezeu nu ne "obliga" sa ii respectam intocmai invatamintele. Pentru ca doreste sa le intelegem si sa invatam, nu sa executam niste comenzi ca niste rob(ot)i sau sa urmam niste ordine ca niste soldati. Dumnezeu nu foloseste pe nimeni si nu trimite pe nimeni la moarte. Nici macar nu ne testeaza, asa cum am auzit adeseori ca se spune. El stie mereu ceea ce se va intampla in momentul in care noi facem o alegere sau alta. Si probabil tocmai aceasta este ceea ce incearca sa ne invete: si anume sa lasam tuturor posibilitatea de a alege; nu de a obliga sa faca alegeri si nici de a obliga sa nu le faca.

În prealabil postat de hmmsrbls

Sfanta Scriptura a fost scrisa demult. Mai mult de atat, a cunoscut mai multe forme, versiuni si modificari pe parcurs. De-a lungul timpului s-a raspandit pe multe meleaguri si a fost asimilata in diferite feluri, dupa puterile si posibilitatile fiecaruia.

Exista o samanta de sambure de adevar in cele spuse aici insa cauzele sunt mult mai complexe.Nu este foarte greu de dovedit cum un verset cu o anumita semnificatie intr-o anumita cultura si-a metamorfozat aproape complet intelesul in contactul cu intelegerea unei alte culturi care era straina de contextul social si cultural in care se facuse afirmatia initiala si care l-a regandit complet prin perceptia ei.