Suntem nebuni!!

[Mena59]

Aceasta situatie este comica, chiar comica. Si ne arata pe noi. Astia suntem: de tot rasul.

Daca noi, astia care am descoperit cata absurditate, cata prostie, cate rele sunt in jurul nostru, adica noi, astia care vorbim acum, am fi mai destepti, am profita din plin de situatie. Am specula fiecare non-sens de care ne impiedicam si i-am da un sens avantajos. Am castiga valuta forte: valuta duhovniceasca pe care am aduna-o si cu ea ne-am cumpara un bilet spre rai.
Acum, in aceste timpuri, in aceste situatii ar trebui sa fim egoisti. Adica sa ne gandim la noi, cum putem ne putem folosi de starea aceasta a absurdului (creata de ceilalti, desigur, cu care noi nu ne asemanam deloc) si sa nu ne mai preocupe cat de prosti, snobi, non-valorosi sau inculti sunt, sa nu ne preocupe schimbarea lor (ca sunt prea multi si prea prosti)in bine, oricat ne puternica ar fi strigarea: iubeste-ti aproapele!.
Acum ar trebui sa le multumim lor ca sun asa si sa-i rabdam, sa nu-i judecam sa le suferim duhoarea, multumind lui Dumnezeu ca ni i-a dat sa ne fie spre mantuire.

[adam000]

În prealabil postat de Mena59

Acum ar trebui sa le multumim lor ca sun asa si sa-i rabdam, sa nu-i judecam sa le suferim duhoarea, multumind lui Dumnezeu ca ni i-a dat sa ne fie spre mantuire.

Numai prin faptul ca ii consideri ca duhnesc (ca le suferi duhoarea; ca au duhoare - ei, altii, nu tu) si deja ii judeci!

Numai prin faptul ca tu consideri ca ii rabzi si deja, in loc de iubire, este mandrie!

Citeste si reciteste ce ai scris pina cand vei intelege ca indemnul tau nu este unul crestinesc, ci o alunecare subtila spre o forma de mandrie (masochista?) - sa rabzi, ba mai mult sa multumesti pt o duhoare pe care tu, (cu mandrie?) o suferi? Oare ti-a cerut Dumnezeu sa suferi pentru el? Oare ti-a cerut jertfa? Sau ti-a cerut mila? Acea mila pentru neputiintele si greselile aproapelui?

Dragostea nu percepe duhoare in semeni, ci parfum. De aceea adevarata dragoste are o buna mireasma duhovniceasca ce nu cade niciodata.

[Mena59]

În prealabil postat de adam000

Numai prin faptul ca ii consideri ca duhnesc (ca le suferi duhoarea; ca au duhoare - ei, altii, nu tu) si deja ii judeci!

Numai prin faptul ca tu consideri ca ii rabzi si deja, in loc de iubire, este mandrie!

Citeste si reciteste ce ai scris pina cand vei intelege ca indemnul tau nu este unul crestinesc, ci o alunecare subtila spre o forma de mandrie (masochista?) - sa rabzi, ba mai mult sa multumesti pt o duhoare pe care tu, (cu mandrie?) o suferi? Oare ti-a cerut Dumnezeu sa suferi pentru el? Oare ti-a cerut jertfa? Sau ti-a cerut mila? Acea mila pentru neputiintele si greselile aproapelui?

Dragostea nu percepe duhoare in semeni, ci parfum. De aceea adevarata dragoste are o buna mireasma duhovniceasca ce nu cade niciodata.

:)
Ai dreptate, draga Adam000, perfecta dreptate! Si nu glumesc...