Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Cel mai placut lucru de privit in aceasta lume,
Este felul cum Dumnezeu iubeste si mantuieste.

[florin.oltean75]

Cum stim daca ne insotim/petrecem cu Dumnezeu?

Daca nu stim cine iubeste,
Noi insine sau Duhul lucrator in inima noastra.

[ioanna]

În prealabil postat de florin.oltean75

Singurul lucru pe care trebuie sa-l aflam,
Este intelesul cuvantului "Dumnezeu".

Si eu ma intreb cum inteleg budistii cuvantul "Dumnezeu", toata invatatura lor pare axata pe cunoasterea de sine, nu drumul spre Dumnezeu prin cunoasterea de sine http://www.buddhanet.net/ans73.htm

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ioanna

Si eu ma intreb cum inteleg budistii cuvantul "Dumnezeu", toata invatatura lor pare axata pe cunoasterea de sine, nu drumul spre Dumnezeu prin cunoasterea de sine http://www.buddhanet.net/ans73.htm

Un singur cuvant poate fi interpretat intr-o multitudine de feluri, chiar daca denomineaza un aspect discret, vizibil, al realitatii.

Insa ce putem spune despre cuvintele care denomineaza adevaruri ascunse, profunde, greu accesibile.

Fiecare minte il abordeaza in felul ei specific.

Construieste progresiv abstractiuni functie de experienta cognitiva si puterea de patrundere (abilitatea de a sesiza diferente fine ale particularitatilor).

Ce intelegere poate sa aiba un om care aude prima sau a doua oara cuvantul "Dumnezeu?"
Dar unul care-si dedica intreaga viata studiului si rugaciunii?

Exemplul care l-ai dat apartine scolii budismului Theravada ("budismul batranilor").

Aceasta exerseaza trezvia mintii prin doua etape: shamata (linistirea) si vipasiana (introspectia abisala a sinelui).

Cuvantul cheie/ marea poticnire atat in interpretarile teiste/filosofice dar si in fizica cuantica este verbul "A EXISTA".

O minte obisnuita afirma cu usurinta "Piatra exista". Si daca este contrazisa in aceasta afirmatie reactioneaza violent.

O minte cu mare putere de cognitie nu poate sa afirme ca "Piatra exista" cu aceeasi intelegere pe care o face o minte obisnuita... Se afla in dilema, pentru ca la nivel esential aceasta nu vede nicio piatra.
Nu are un cuvant conventional acceptat si recunoscut de celelalte minti, prin care sa denomineze starea corecta de existentialitate sau non-existentialitate a pietrei.

Eu, personal, cred ca Budha si Iisus au indicat oamenilor aceeasi cale mantuitoare:


Iisus:
" Nu va veti ruga nici pe muntele acesta, nici in Ierusalim...inchinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr"


Budha:

"Gripped by fear men go to the sacred mountains,
sacred groves, sacred trees and shrines".

Personal ma simt mai legat, prin crestinism, de budismul Mahayana.
Theravada este in opinia mea o mica parte din Mahayana, insa una esentiala.

Sfatul meu este sa nu ne poticnim din prima de cuvinte,
ci sa incercam sa ajungem la miezul lor.

Sa incercam sa le analizam cu obiectivitate, fara prejudecati.

[ioanna]

În prealabil postat de florin.oltean75

Budha:
"Gripped by fear men go to the sacred mountains,
sacred groves, sacred trees and shrines".
Sa incercam sa le analizam cu obiectivitate, fara prejudecati.

Primitive man found himself in a dangerous and hostile world, the fear of wild animals, of not being able to find enough food, of injury or disease, and of natural phenomena like thunder, lightning and volcanoes was constantly with him. Finding no security, he created the idea of gods in order to give him comfort in good times, courage in times of danger and consolation when things went wrong (...) All this seems to support the Buddha’s teaching that the god-idea is a response to fear and frustration. The Buddha taught us to try to understand our fears, to lessen our desires and to calmly and courageously accept the things we cannot change. He replaced fear, not with irrational belief but with rational understanding

Am inteles ca Buhda denunta religiozitatea naturala, innascuta o omului care constantand ca existenta sa ii este amenintata de factori pe care nu-i poate controla ( animale salbatice,boala,fulgere ,eruptii vulcanice etc.) sub impulsul panicii va considera supranaturale cauzele amenintarilor astfel ca investeste muntele, pestera, arborele etc. cu sacralitate, raportarea la entitati supranaturale (ipotetice) oferindu-i speranta protectiei si reducandu-i frica irationala pe care i-o provoaca ignoranta, dar Budha pare ca face abstractie de Creator, de existenta acestuia, nu prezinta importanta pentru el, esential e sa te cunosti pe tine insuti, caci doar astfel te poti "elibera"; raportarea se face la propriul Eu. Iisus nu se raporteaza la sine, ci la Tatal, crede in existenta acestuia, Dumnezeu insusi fiind Cel ce ni-L comunica pe Hristos si in El, pe sine insusi, Buhda nu credea in Dumnezeu personal. Hristos arata in Sine lumea adunata si transfigurata si o va duce la aceasta stare in toti oamenii ce se vor uni cu Sine, in El se readuna toate, Budha se „revarsa” in toate prin curgerea propriului sine in sinele tuturor.

[leonte]

În prealabil postat de ioanna

dar Budha pare ca face abstractie de Creator, de existenta acestuia, nu prezinta importanta pentru el, esential e sa te cunosti pe tine insuti, caci doar astfel te poti "elibera"; raportarea se face la propriul Eu. Iisus nu se raporteaza la sine, ci la Tatal, crede in existenta acestuia, Dumnezeu insusi fiind Cel ce ni-L comunica pe Hristos si in El, pe sine insusi, Buhda nu credea in Dumnezeu personal. Hristos arata in Sine lumea adunata si transfigurata si o va duce la aceasta stare in toti oamenii ce se vor uni cu Sine, in El se readuna toate, Budha se „revarsa” in toate prin curgerea propriului sine in sinele tuturor.

Buda nu a predicat Iluminarea intr-un popor care se omorau cu pietre intre ei pentru orice virgula. Iisus da.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ioanna

Am inteles ca Buhda denunta religiozitatea naturala, innascuta o omului care constantand ca existenta sa ii este amenintata de factori pe care nu-i poate controla ( animale salbatice,boala,fulgere ,eruptii vulcanice etc.) sub impulsul panicii va considera supranaturale cauzele amenintarilor astfel ca investeste muntele, pestera, arborele etc. cu sacralitate, raportarea la entitati supranaturale (ipotetice) oferindu-i speranta protectiei si reducandu-i frica irationala pe care i-o provoaca ignoranta, dar Budha pare ca face abstractie de Creator, de existenta acestuia, nu prezinta importanta pentru el, esential e sa te cunosti pe tine insuti, caci doar astfel te poti "elibera"; raportarea se face la propriul Eu. Iisus nu se raporteaza la sine, ci la Tatal, crede in existenta acestuia, Dumnezeu insusi fiind Cel ce ni-L comunica pe Hristos si in El, pe sine insusi, Buhda nu credea in Dumnezeu personal. Hristos arata in Sine lumea adunata si transfigurata si o va duce la aceasta stare in toti oamenii ce se vor uni cu Sine, in El se readuna toate, Budha se „revarsa” in toate prin curgerea propriului sine in sinele tuturor.

Budha a indemnat oamenii sa renunte la superstitii (corelatii arbitrare/incorecte cauza-efect), sa observe cu atentie si sa rationeze corect.

Pe baza observatiilor profunde, Budha afirma ca Adevarul poate fi sesizat, iar acesta Elibereaza observatorul in mod ireversibil (in vecii vecilor).

Spre deosebire de Budha, Iisus spune "Priviti-Ma. Eu sunt Adevarul."

Iisus se ofera pe Sine ca punct de plecare al mintii in cautarea Adevarului.

Insa un Iisus imaginat de minte nu este Adevaratul Iisus.
Un Iisus plasmuit de minte, nu este Adevaratul Iisus.

Parintii isihasti cunosc bine acest aspect, ca mintea trebuie curatata complet de orice forma (chiar daca plecam de la forme: biserica de piatra/lemn, icoane, cuvintele rugaciunii, intelesurile rugaciunii - ele sunt folosite doar ca unelte, lasate in urma iar mintea devine finalmente perfect limpede si curata).

Budha a explicat ca la scoala cum ar trebui privit un rau, o floare, un copac, propria minte, pentru a intra in curatenia perfecta libera de forme. A lasat totusi in sistemul Mahayana, prin Sutra Lotusului, deschisa calea si unei abordari teiste a cunosterii Adevarului, foarte asemanatoare crestinismului.

Important este sa cunosti "formula" - pentru ca astfel poti rezolva oricate ecuatii vrei, si sa le explici pe fiecare in parte intr-un mod corect.

Isus nu aduna si Budha nu se revarsa.
Adevarul este pretudindeni, fara nicio referinta temporala.


Aceste perceptii intelectuale sunt rodul cautarii, a operatiilor mintii in descifrarea Caii.

Sunt oameni care spun "Dumnezeu exista" si se departeaza de El,
Sunt oameni care spun "Dumnezeu nu exista" si fac Voia Lui.

Deci trebuie sa fim atenti si sa privim dincolo de aparentele cuvintelor.

[AlinB]

Patologic.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Patologic.

Multumesc.

Ocara, lauda sau ignorarea sunt la fel,
In esenta nu exista deosebire intre acestea trei.

Insa pentru cei fara cunostinta se poate afirma astfel:

Cuvintele injurioase ranesc mai mult pe cei care le rostesc.

Grija noastra trebuie sa fie indreptata spre ei, nu spre sufletul nostru.

[florin.oltean75]

Mintea ca obiect investigat

Observa detasat cum mintea este atrasa,

Observa detasat cum mintea respinge,

Observa cu atentie cum mintea hoinareste, impinsa de cele doua vanturi (atractia si respingerea).

Vipasiana (Budism Theravada)