Comunicat de presa din partea Patriarhiei Romane

[sophia]

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

sophia, din cele de mai sus lipseste cineva: Dumnezeu.
Cine ar trebui sa iti dea garantii, sophia? Garantii primesti la magazin, cand cumperi un obiect.

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

<Trebuie să-i iubim pe păstori și să avem evlavie față de ei. Dacă nu vedem prin ce har al Sfântului Duh au ajuns ei păstori, e pentru mândria noastră și pentru că nu ne iubim unii pe alții.>
(Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Insemnari duhovnicesti, Editura DEISIS, Sibiu, Capitolul ”Însemnări pe marginea unui catalog de plante de grădină și flori”, pag. 287).


<<Iubirea dintre noi este o mărturisire de credinţă în Sfânta Treime. „Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gând să mărturisim”– îndeamnă diaconul la sărutarea păcii iar poporul răspunde „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.”

Pr. Florin Botezan

http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-39.html

Daca gandim asa de urât si nedrept despre preoti, cum ascultam aceste cuvinte la Sfanta Liturghie? Unde e marturisirea de credinta? Credinta in CE? Ce credem? Sau pur si simplu: nu credem.


<<Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos picioarele sunt sus, iar capul jos. Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte...>>

<<Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui. Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire.>>

<<Cel ce-l cinsteste pe preot, si pe Dumnezeu Il va cinsti; iar cel ce se învata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu.>>
(Restul articolului pe:http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...-din-banuiala/)

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

Orice om poate sa conteste orice. Problema ar fi: daca este indreptatit sa o faca. De cate ori îi contestam pe preoti, toti gresim. Si toti îi contestam. Unul e suparat ca nu e bine spovedit, altul ca poate preotul grabeste slujba, altul ca doar preotul X are har, dar preotul cutare n-are etc.

Preotii sunt si ei oameni ca noi toti. Asta spun si sfintii parinti din care am citat. (Trebuie doar sa cititi). Nu le absolutizam calitatile. Dar nici nu e corect sa le vedem doar greselile. Dar nici nu trebuie sa-i judecam. Daca suntem crestini stim ca scopul vietii noastre aici – pe pamant – este mantuirea. Si mantuirea e in Biserica. Si preotul este acela care ne insoteste in drumul nostru greu, plin de piedici, plin de spaime si de bucurii, spre Dumnezeu.

Preotii ortodocsi (inteleg ca aici ar fi problema) sunt absolventi ai Facultatii de Teologie Ortodoxa. Nu cred ca mai sunt preoti fara studii universitare. Multi (foarte multi) au si titlul stiintific de doctor in Teologie. Sa le cerem sa faca si a II-a facultate? Multi sunt si absolventi de filologie, sau inginerie etc.
Poate ar trebui sa fie si academicieni?

Si acum sa presupunem ca suntem in zi de sinceritate; cand pe internet e o abundenta de oferte: vand lucrari de licenta, vand lucrari de disertatie, comandati teze de doctorat.... va dam reducere la comanda dubla... sa mai fie o mare problema sa obtinem niste diplome sau niste titluri?


Stiti, de exemplu, (sa va amintesc) cam ce spunea Petre Ţuţea?

<<Religia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de guturai.

Fara credinta, fara Dumnezeu, omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

Religia transforma poporul intr-o masa de oameni culti.

Nivelul meu intelectual, chiar dacă sînt savant, nu depăseste nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o stiinta nu te duce acolo.

În afară de cărti nu trăiesc decît dobitoacele si sfintii: unele pentru că n-au ratiune, ceilalti pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de constiintă.

În fata lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni.

Un sfînt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfintenie e legată de ideea de minune. Un sfînt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialitătii ca slăvire a progresului în afară. Atît. Or, cu cît sîntem mai avansati, mecanic si material, cu atît sîntem mai departe de esenta reală a lumii, de sfintenie.>>

(Antologiile Humanitas, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea, Editura Humanitas, 1997)




Oamenii ar trebui sa mearga la catehizare; sa caute si ei singuri, sa citeasca Sfanta Scriptura, sa citeasca din cartile Sfintilor parinti... daca semeni pe pamantul sterp, nimic nu iese. Sa se roage, sa-si deschida sufletul spre Dumnezeu.

Oamenii ar trebui sa se duca la Biserica cu credinta in Dumnezeu si atunci totul ar fi mai simplu.
Trebuie sa cautam neimplinirea si in noi insine. Răul nu e numai in afara noastra. Răul e in noi.

Bineinteles ca sunt si preoti cazuti. Dar padure fara uscaturi nu exista. Dar si preotul cazut, are har. Harul nu se pierde. Preotul raspunde in fata lui Dumnezeu, asa cum si noi raspundem dar preotul este mai aspru pedepsit pentru greseala.

Toti medicii sunt medici buni? Toti profesorii sunt bine pregatiti si corecti? Dar inginerii, dar bancherii, dar avocatii, dar economistii, dar ....dar...
Toti parintii sunt parinti adevarati? Toate soţiile sunt asa cum trebuie sa fie o soţie? Toti soţii sunt asa cum ar trebui sa fie un sot? Toti copiii sunt....?

N-avem dreptul sa cerem doar altora perfectiunea. Si noi trebuie sa ne-o cerem noua insine. Daca o cautam in NOI, o gasim? Parca n-as crede.

O foarte frumoasa talcuire a „Pildei semanatorului”, la care va referiti, gasiti si la Parintele Ilie Cleopa pe: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/37semanatorul.htm

[cristiboss56]

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

În ziua de 27 februarie 2013, în Aula Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti (ierarhii Sfântului Sinod şi câte trei reprezentanţi, un cleric şi doi mireni, ai fiecărei eparhii) au examinat şi aprobat Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc asupra activităţii Bisericii Ortodoxe Române în anul 2012 în ceea ce priveşte lucrarea pastoral-liturgică şi social-filantropică, viaţa monahală, învăţământul teologic şi predarea religiei în şcolile publice, activitatea editorial-tipografică şi mass-media, patrimoniu cultural-bisericesc, construcţiile de noi lăcaşuri de cult, relaţiile cu alte culte, grija pentru comunităţile ortodoxe româneşti din străinătate, relaţiile interbisericeşti şi interreligioase etc.

Din bogata activitate bisericească desfăşurată în anul 2012, au fost evidenţiate manifestările de la Patriarhia Română cu prilejul sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Catedralei patriarhale şi al Bucureştilor, când s-a organizat pelerinajul Calea Sfinţilor pe „Colina Bucuriei”, în prezenţa moaştelor Sfântului Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli şi s-a sfinţit Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti, intensificarea activităţilor educaţional-catehetice cu copiii şi tinerii, în special prin programele naţionale „Hristos împărtăşit copiilor!” şi „Alege şcoala!”(cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar), precum şi aprobarea noului Regulament pentru organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române.

În mod special, a fost apreciată opera social-filantropică din cuprinsul Patriarhiei Române desfăşurată prin intermediul a 679 de instituţii sociale, dintre care: 154 cantine sociale şi brutării cu 16.139 beneficiari, 44 instituţii medicale şi farmacii cu 16.735 beneficiari, 61 centre de zi pentru copii cu 2.715 beneficiari, 34 centre educaţionale cu 1.199 beneficiari, 22 centre de zi pentru vârstnici cu 1.089 beneficiari, 34 centre rezidenţiale pentru vârstnici cu 786 beneficiari, 20 centre comunitare cu 1.989 beneficiari, 37 centre de tip familial cu 528 beneficiari, 34 grădiniţe sociale şi tip afterschool cu 965 beneficiari, 14 locuinţe protejate cu 126 beneficiari, 105 centre de informare, consiliere şi resurse cu 35.563 beneficiari, 4 instituţii de învăţământ pentru adulţi cu 580 beneficiari, 18 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane) cu 910 beneficiari, 12 campusuri de tabără cu 3.489 beneficiari şi alte 86 instituţii sociale cu 6.743 beneficiari.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se derulează în prezent 767 de proiecte şi programe sociale, din care: 561 finanţate din fonduri proprii, 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică şi 160 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor social-filantropice şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale au fost acordate 895. 350 de servicii sociale unui număr de 211. 495 de beneficiari unici, respectiv:

- 166.397 de servicii sociale pentru 105.717 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii şi Statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări;

- 40.987 de servicii sociale pentru 19.143 persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA);

- 640.694 de servicii sociale pentru 74.752 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate;

- 47.272 de servicii sociale pentru 11.883 victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale, şomeri.

Pentru susţinerea activităţilor social-filantropice în anul 2012, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de 69.474.776 lei.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au apreciat eforturile Patriarhiei Române pentru finalizarea celor mai importante lucrări de execuţie la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a exprimat recunoştinţa Patriarhiei Române pentru ajutorul financiar oferit de ierarhi, clerici şi credincioşi în cadrul colectei naţionale pentru construirea noii Catedrale patriarhale, precum şi pentru sprijinul autorităţilor administraţiei centrale şi locale de stat la construirea Catedralei Mântuirii Neamului în această perioadă de criză economică şi financiară.

[cristiboss56]

Biroul de Presă al Patriarhiei Române ne informează:

În ziua de 28 februarie 2013, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Ierarhii Sfântului Sinod au evaluat rezultatele colectei organizate în bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate în luna decembrie 2012 ca urmare a Pastoralei Sfântului Sinod la încheierea Anului omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română. Au fost colectate peste 3.300.000 lei, aproximativ 625.000 kg de produse alimentare, circa 50.000 kg de produse agricole, 150.000 de kg de îmbrăcăminte, aproximativ 15.000 cutii cu medicamente, produse igienico-sanitare, lemne de foc etc., fiind ajutate aproape 70.000 de familii sărace cu membri bolnavi sau cu mulţi copii din întreaga ţară.

Sfântul Sinod a apreciat rezultatele din anul 2012 ale programului social Masa Bucuriei derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Selgros Cash&Carry S.R.L. Valoarea bunurilor alimentare şi a produselor igienico-sanitare donate de Selgros Cash&Carry S.R.L. a fost de peste 3.320.000 lei de care au beneficiat aproximativ 18.300 persoane aflate în instituţiile sociale ale Bisericii Ortodoxe Române.

Dintre celelalte hotărâri luate menţionăm:

- Oficierea Tainei Botezului şi a Tainei Cununiei numai în bisericile parohiale cu respectarea rânduielilor liturgice pentru păstrarea sacralităţii şi solemnităţii acestor Sfinte Taine;

- Sprijinirea de către parohii a familiilor defavorizate, cu venituri reduse, cu mulţi copii, cu persoane bolnave sau a vârstnicilor cu venituri mici prin a nu le solicita acestora contribuţii băneşti pentru slujbele de înmormântare;

- Sărbătorirea Zilei Culturii Române (15 ianuarie) la Patriarhia Română şi în toate eparhiile cu scopul evidenţierii legăturii dintre cult şi cultură, dintre Biserică şi societate în viaţa poporului român;

- Înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Centrelor de Pelerinaj din Biserica Ortodoxă Română pentru mai buna organizare a pelerinajelor cu scopul apărării şi promovării activităţilor pastorale şi misionare ale Bisericii.

[ioanna]

În prealabil postat de cristiboss56

- Sprijinirea de către parohii a familiilor defavorizate, cu venituri reduse, cu mulţi copii, cu persoane bolnave sau a vârstnicilor cu venituri mici prin a nu le solicita acestora contribuţii băneşti pentru slujbele de înmormântare;

Preotii nu trebuie sa solicite bani pentru inmormantare nimanui, caci oficial nu s-a perceput si nu s-a impus niciodata taxa pentru inmormantare, ci oamenii lasa o contributie, dupa putinta, pentru ca doresc si sunt constienti ca parohia are cheltuielile ei si ajuta, nu pentru ca ar fi obligati sa o faca. Din comunicat rezulta ca taxa ar fi legitima, oficial perceputa si ca biserica face o concesie in cazul persoanelor cu venit modest, nu ca taxa nici macar nu exista, insa este in mod abuziv solicitata. Tine de bun simt sa lasi o contributie si de lipsa acestuia sa soliciti o contributie in cazul inmormantarii. Poate ar fi fost mai bine ca punctul asta sa nu fie dezvaluit presei, ci distribuit intern, parohiilor. E ultimul comunicat al Patriarhiei pe care-l comentez :)

[iuliu46]

În prealabil postat de ioanna

Poate ar fi fost mai bine ca punctul asta sa nu fie dezvaluit presei, ci distribuit intern, parohiilor. E ultimul comunicat al Patriarhiei pe care-l comentez :)

E ceva straniu in fraza aceea, parca a fost scrisa de inamicii bisericii sau e dintr-un banc. Rog sa fiu iertat dar e o carenta grava de arta a comunicarii, nu poti sa scrii asa ceva mai ales cand se bate atata toba in legatura cu "averea bisericii".

[cristiboss56]

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:


În legătură cu articolul Afacerile Bisericii în Bucureşti: peste 100 de milioane de dolari, apărut în cotidianul Evenimentul Zilei din ziua de 4 martie 2013 sub semnătura domnului George Lăcătuș, precizăm:

Fără o minimă preocupare pentru o documentare onestă ca premisă a unui articol obiectiv, autorul reia în parte dezinformările Asociaţiei Secular-Umaniste din România referitoare la contribuţia de la bugetul de Stat pentru Cultele religioase din România. Mai mult, domnia sa cumulează veniturile Patriarhiei Române şi ale Arhiepiscopiei Bucureştilor din ultimii trei ani, probabil pentru ca suma rezultată să fie mai spectaculoasă, dar ignoră cu desăvârşire cheltuielile foarte mari ale celor două instituţii pentru plata salariilor, impozitelor şi CAS-urilor aferente, utilităţilor (gaze, electricitate, apă etc.), întreţinerii imobilelor aflate în proprietate şi cheltuielile pentru opera social-filantropică etc.

În anul 2012, Biserica Ortodoxă Română în ansamblul său a primit de la bugetul de Stat ca sprijin salarial şi pentru construcţii şi consolidări de lăcaşuri de cult echivalentul în lei a aproximativ 54 milioane de euro, iar nu 69 de milioane de euro, cum eronat se menţionează în articol. De exemplu, Patriarhia Română ca instituţie centrală a primit anul trecut de la bugetul de Stat ca sprijin salarial pentru o treime din angajaţi 6. 959.169 lei, iar valoarea impozitelor şi CAS-urilor pe salarii plătite de Patriarhia Română către Stat s-a ridicat la suma de 13.332.917 lei, deci aproape dublu.

În ceea ce priveşte opera socială, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit în anul 2012 din fonduri proprii suma de aproximativ 70 milioane de lei (peste 16 milioane de euro) pentru ajutorarea a circa 900.000 de beneficiari ai serviciilor celor 679 instituţii sociale şi 767 de proiecte şi programe sociale.

În Bugetul de Stat pe anul 2013, potrivit datelor oficiale comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, Cultele din România primesc 487, 4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical şi 36,4 milioane lei sprijin pentru construcţii, restaurări etc. Suma de 487, 4 milioane lei reprezintă 0,2% din bugetul de Stat pe anul 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul României pe anul 2013.

În ceea ce priveşte magazinul de obiecte bisericeşti Galeriile Cuvântul Vieţii, veniturile menţionate de autorul articolului sunt false, fără nicio legătură cu realitatea, aşa cum este de altfel şi comparaţia cu „mall-ul”, nepotrivită pentru un spaţiu de aproximativ 600 metri pătraţi. Probabil că din dorinţa obsedantă de exagerare şi denigrare, domnul George Lăcătuş a avut în vedere încasările amplificate, fără a mai lua în calcul cheltuielile cu plata furnizorilor, salariilor angajaţilor, a utilităţilor şi cu amenajarea sediului din Calea Victoriei nr. 28.

În concluzie, dacă domnul George Lăcătuş s-ar fi străduit mai mult şi ar fi fost bine intenţionat, poate că ar fi reuşit să scrie un articol obiectiv şi să informeze corect publicul cititor. Din păcate, jurnalistul de la Evenimentul Zilei nu a avut nici măcar minima curiozitate să se documenteze pe site-urile Ministerului Finanţelor Publice, Patriarhiei Române şi pe fluxurile de ştiri ale principalelor agenţii de presă din România, unde se află informaţiile financiare din acest drept la replică sau să solicite lămuriri din partea Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Noi considerăm că e mai bine ca cetăţeni să fim harnici şi darnici, decât răutăcioşi şi invidioşi

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

[stefan florin]

În prealabil postat de ioanna

Preotii nu trebuie sa solicite bani pentru inmormantare nimanui, caci oficial nu s-a perceput si nu s-a impus niciodata taxa pentru inmormantare, ci oamenii lasa o contributie, dupa putinta, pentru ca doresc si sunt constienti ca parohia are cheltuielile ei si ajuta, nu pentru ca ar fi obligati sa o faca. Din comunicat rezulta ca taxa ar fi legitima, oficial perceputa si ca biserica face o concesie in cazul persoanelor cu venit modest, nu ca taxa nici macar nu exista, insa este in mod abuziv solicitata. Tine de bun simt sa lasi o contributie si de lipsa acestuia sa soliciti o contributie in cazul inmormantarii. Poate ar fi fost mai bine ca punctul asta sa nu fie dezvaluit presei, ci distribuit intern, parohiilor. E ultimul comunicat al Patriarhiei pe care-l comentez :)

dar pentru Taina Botezului si pentru Taina Cununiei e normal sa se perceapa taxe? Maine poate se vor introduce taxe si pentru Sf. Impartasanie. Totusi sunt Taine ale Bisericii instituite de insusi Hristos, cum poate cineva sa perceapa taxe pentru asa ceva? Mie unul nu mi se pare ok