Icoana unicat

[tabitha]

În prealabil postat de Mihailc

Am văzut pe viu iconostasul deja terminat şi pot spune că dă clasă la 85% din bisericile ortodoxe construite recent, deşi pictorul este ortodox, meşter de şcoală veche şi înclinat să respecte cu acrivie dorinţele clientului. Cu alte cuvinte, pictează bine sau prost după dorinţele beneficiarului.
La greco-catolicii ăştia pictorul respectiv s-a molipsit de entuziasmul şi dorinţa lor de a avea o biserică cu o pictură de mare calitate şi o să le facă o pictură de mare calitate. Până acum doar iconostasul, dar am văzut studiile la scară pentru frescă şi am rămas cu gura căscată, sesizând modul cum pictorul a înţeles că insereze ansamblul inedit al drumului Crucii fără să bruieze frizele consacrate din registrul superior, în urzeala cărora a strecurat trimiteri subtile şi culte la secvenţele pătimirii lui Hristos din imediata vecinătate.

Unde este biserica aceasta greco-catolica? Interesant de tinut minte, poate vreodata ne poarta pasii pe acolo.

[Marius22]

Este prima data cand intalnesc o icoana de acest fel, in care Maica Domnului sa fie reprezentata purtandu-L in pantece pe Mantuitorul.

[AlinIosif]

poate ca sa se identifice femeile insarcinate cu Maica Domnului si barbatii sa ia aminte cu se poarta cu femeia insarcinata

dar si ca sa aminteasca felul venirii Mantuitorului pe Pamant, in contrast cu "adeptii Teoriei Astronautilor Antici" in care se arunca ipoteza ca Mantuitorul ar fi putut descinde dintr-o nava citita de cei 3 Magi ca stea...

nu stiu daca este canonica pictura sau daca si-a permis artistul prea mult

[Marius22]

M-am bucurat sa intalnesc aceasta icoana, in care apar reprezentate strabunica, bunica, si Maica Mantuitorului Hristos.

[Ekaterina]

Nu am mai vazut pana acum aceasta icoana. Este deosebit de frumoasa!

[cristiboss56]

Veniţi să înconjurăm cu cântări duhovniceşti comoara cea necheltuită a darurilor, râul minunilor, floarea darurilor, pecetea pocăinţei, vasul mirului dumnezeiesc, icoana înfrânării, glasul pustiei, adică preacinstitul cap al Celui Ce în repejunile Iordanului a botezat pe Adâncul milostivirii. Sfinte, icoana smereniei celei desăvârşite, îngerul cel pământesc înfrumuseţat cu aripile rugăciunii, privighetoarea cea tainică a pustiei, care cu viersuirea smeritelor cuvinte ai întors la pocăinţă pe cei rătăciţi prin pustia multor păcate, farul călăuzitor al monahilor, oglinda fecioriei, primăvara darurilor, pomul cel plin de roadele înţelepciunii Cuvântului, cununa celor mântuiţi prin pocăinţă, vasul cel de aur al băuturii celei nemuritoare a umilinţei, glasul cel de tunet al voinţei dumnezeieşti, poarta Raiului celor mântuiţi, iubitorule de însingurarea cea iubită de Dumnezeu, făclia rugăciunii celor smeriţi, cartea darurilor dumnezeieşti, priveşte dintru înălţimile cereşti şi spre noi, cei căzuţi în groapa multor fărădelegi şi cu frânghia cuvintelor pocăinţei cea trasă de mâna ta pururea întinsă la rugăciune pentru toată lumea, adu-ne pe noi la lumina împăcării cu Soarele dreptăţii, ca împreună cu tine să moştenim grădinile Raiului şi izvoarele cele pururea curgătoare ale înţelepciunii duhovniceşti.
O, cap de Hristos sfinţit, astăzi ai binevoit a fi purtat de mâinile preotului spre slava lui Dumnezeu şi bucuria credincioşilor,ca să se vădească încă o dată păcatul celor neînfrânaţi care au cutezat să te secere din viaţă pe tine, cel ce ai arătat lumii pe Izvorul vieţii care S-a botezat în Iordan.
Primeşte şi din mâinile noastre nevrednice cununi de cântări la prăznuirea ta cea prealuminată şi mâna ta care s-a atins de creştetul Stăpânului ridic-o la rugăciune, ca Mâna Tatălui să ne binecuvânteze pe noi cu pace şi cu cele de folos spre urcarea pe cărarea anevoioasă a mântuirii.
O, făclia Înţelepciunii, care ai luminat tuturor calea mântuirii, risipeşte întunericul minţii mele celei rănite de păcat şi mă suie cu gândul pe muntele slavei celei neapropiate, ca să mă îndulcesc de privirea Cuvântului.
Ca cel ce eşti icoană a fecioriei şi stâncă nesfărâmată a smereniei, Sfinte Ioane, cu piatra rugăciunii tale sfarmă gândurile noastre cele rele şi pe piatra Vieţii ajută-ne a ne zidi şi noi cetatea credinţei.
Capul tău care s-a arătat vistierie de gânduri dumnezeieşti astăzi străluceşte lumii şi glasul cel grăitor de adevăr străbate veacurile cu acelaşi îndemn al pocăinţei. Cuvintele tale cele duhovniceşti să pornească spre tânguirea pocăinţei şi sufletele noastre, ca prin ale tale rugăciuni să ne facem şi noi moştenitori Împărăţiei cerurilor.
Vino în mijlocul celor ce te cinstesc pe tine şi revarsă nouă mulţimea darurilor Cuvântului, ca întru pace să slăvim pe Dătătorul a tot binele, întăriţi de scutul rugăciunii tale împotriva săgeţilor vrăjmaşilor nevăzuţi.
Sfinte Ioane, cel ce stai lângă scaunul Dreptului Judecător cu îndrăzneală şi cu a ta rugăciune opreşti mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră, a păcătoşilor, opreşte şi curgerea patimilor noastre şi ne arată nori cuvântători de cele dumnezeieşti, ca să te mărim pe tine după datorie, slăvind pe Hristos în veci. Amin.