![]() |
![]() |
|
#11
|
|||
|
|||
![]()
Sunt intru totul de acord cu Dragos. Se pare ca e singurul, deocamdata, care se tine pe pozitie.
Suntem noi ortodocsii dispusi sa ne calcam in picioare postul doar pentru a fi pe plac "fratilor" nostri? Oare cu aceeasi dragoste cu care se primeste milostenia nu se poate explica ca noi inca postim? sau merge sa aplicam principiul " o fi bine si asa"? Mai tinem cont de invataturile sfintilor parinti? Cunoasteti pilda cu ucenicul care aflandu-se in deplasare in oras, pe cale s-a intalnit cu cineva de alta confesiune.? Dupa ce a ascultat "invatatura" persoanei respective, ucenicul, din mila si dragostea spus: "o fi si asa cum spuneti". Cunoasteti ce a urmat cand a juns la staretul sau, nu? Daca fratele catolic te-ar fi invitat la masa si l-ai fi refuzat, indiferent de motiv, nu l-ai fi ranit? L-ai fi ranit doar daca refuzai carnea, ouale si cozonacul? Dar daca afla mai tarziu ca darurile lui au ajuns la gunoi cum s-ar fi simtit? De ce sa le accept eu si sa le dau mai departe unui amarat din strada? De ce? Sau ce exemplu de crestin ortodox as fi daca primesc darurile iar fratele meu catolic ar spune altui catolic: "ei, uite, vezi, ortodul mananca si in post bucate de dulce, i-am dat eu! La astia numai gura e de ei". POSTUL Pastelui la ortodosci nu este un post al bucuriei cum este cel al Craciunului, eu asa stiu. Noi inca nu ne bucuram, noi inca suferim, inca plangem.Pana la Ziua Bucuriei mai avem de facut pocainta. Multa pocainta. Caci ortodocsi noi ne numim! Sau....nu?
__________________
Cu siguranta traim vremurile de pe urma, cand inselaciunea este atat de subtila incat amageste, de este cu putinta, si pe cei alesi |
|