despre familia numeroasa si eticheta de "pocaiti"

[lore86]

În prealabil postat de maria-15

in aceeasi revista am citit si despre regizorul Iulian Capsali,acum are 8 copii.

Da, stiu povestea. Mai ales, ca din ingaduinta Domnului a ajuns sa fie moasa ultimului sau copil.

[sophia]

Aici sunt mai multe aspecte:

1. Multa vreme se spunea/stia ca familiile de pocaiti au copii multi. Eu una n-am auzit de multe familii ortodoxe cu copii multi. De regula cam 3, 4 maximum, rar mai multi. Existau zone unde intr-adevar erau mai multe familii cu peste 8-10 copii: undeva Ardeal si in Moldova.Asa stiam eu cu ani in urma.

Problema se punea insa invers. Nu se spunea "ai copii multi, poate esti pocait", ci se spunea ca aia sunt pocaiti si de aceea au copii multi. Pocaitii, au unele obicieuri mai deosebite si lumea a invatat asta.
Culmea este ca nu se spune despre ortodocsi sau alte confesiuni asa, desi si aceste biserici interzic anticonceptia si avortul.

2. Problema este, indiferent de religie asa: copii multi au cei care evita metode de contraceptie sau avortul. Imediat te duce gandul la aceste doua aspecte.
Si mai departe aceste doua aspecte sunt legate de interdictia bisericii. Si aici este culmea, o asemanare a mai multor credinte, in special ortodocsi si sectari.
Nimeni nu se gandeste insa si la aspectul civic, omenesc, al abstinentei.
Eu nu stiu exact cum functioneaza problema: fac multi copii pentru ca nu am voie sa evit sarcina, sau fac multi copii pentru ca imi doresc neaparat, sau fac multi copii pentru ca nu accept abstinenta.

3. Mai ales in vremurile acestea grele, chiar isi pune oricine intrebarea cum cresti multi copii. Concret, de unde ai? Pentru ca fiecare isi poate permite un anumit numar de copii. Unii nu-si permit chiar deloc, altii unul, doi, sau trei.
E vorba aici de conditii materiale, de sanatate si de educatie (rabdare, scoala etc.).
Sa ne gandim ca totusi pentru o familie iti trebuie casa (suficient spatiu), si un venit constant care sa asigure: haine, alimente, intretinerea casei si alte cheltuieli.
Un parinte automat nu poate lucra, deobicei mama: ea este mereu gravida si se si ocupa de copii. Poate mai da statul o alocatie acolo, de nu stiu cat. Dar in rest cam ce salariu trebuie sa aibe un tata ca sa intretina o familie de la 5 persoane in sus?
Concret cine le da casa, bani etc?
Multe cazuri ajung in media si atunci oamenii se intreaba pe buna dreptate: pai unii fac copii fara sa se gandeasca si pe urma vin si cer de la altii ajutor.

Inainte vreme se cereau multi copii si statul le dadea la toti. Ii ajuta cu de toate: le dadea case, serviciu etc.
Acum nu mai este asa.

Alta intrebare este cu organismul femeilor care nasc multi copii. Cum rezista? Nu au probleme de "uzura"?

Si alta problema: copiii (fratii mai mari) care nu au copilarie pentru ca trebuie sa-i creasca pe cei mici. Ei ce simt?

4. Revin la o intrebare si la mesajul Yasminei care de data asta mi se pare foarte corect. Va intreb, ca sa inteleg si eu:

Persoanele care fac multi copii, pe langa faptul ca le da Dumnezeu fertilitatea asta mare, se gandesc la consecinte cand au relatii? Adica isi pun problema cum o sa se descurce cu acei copii? Daca au cu ce?
Sau in optimismul/relaxarea lor nu se gandesc si spun doar ca "lasa ca vedem noi...". Sau se bazeaza ca se duc si cer si ii ajuta altii?

Nu o spun cu rautate ci privesc real problema si sunt curioasa cum gandesc unii oameni.

Pentru ca ma gandesc eu ca de aici este conflictul si etichetarea.

Si daca discutam despre etichetarea familiilor cu multi copii, atunci sa spuneam si de partea cealalta: cum sunt etichetate familiile fara copii, din care majoritatea isi doresc sa aibe, dar au probleme de infertilitate.

Vreti sa stiti? Iata:

a. de acum 2000 ani erau considerati blestemati, pacatosi, erau marginalizati
(de aceea Sf. Ioachim si Ana si Zaharia si altii se rugau necontenit la Dumnezeu pentru un copil. Ca sa scape de rusine si eticheta)
b. sunt comozi, nu vor sa-si cheltuiasca banii
c. sunt bogati, isi permit de toate, duc o viata frumoasa, (spre deosebire de cei care au copii)
d. sunt puturosi, nu iubesc copiii, sunt rai etc.
e. sunt pacatosi si trebuie sa ispaseasca pacatele, de aceea nu le da Dumnezeu copii
f. nu sunt credinciosi (crestini)
g. daca apeleaza la medic sa-i ajute sa aibe copii e si mai rau, mai mare pacatul
h. nu se vor mantui, caci mantuirea celor casatoriti se face prin nastere de prunci

In general nu se face deosebirea intre cei care nu au copii pentru ca nu-si doresc si cei care nu au copii pentru ca nu pot sa-i aibe.

In plus: cei fara copii au de suferit mai mult: au de platit taxe suplimentare, sunt dezavantajati/discriminati in unele situatii.
Au teama ingrijirii la caz de boala sau batranete.

Voi cei cu copii multi nu trebuie sa va faceti griji de etichete si ce spun unii sau altii. Aveti ceva concret in casa: copiii si aveti cu ei si alte lucruri asigurate, mai pe urma si nepoti. Bucurati-va si va veseliti!!!

Noi ceilalati avem si etichete si dezavantaje si...cuibul si sufletul gol.

[Ekaterina]

În prealabil postat de lore86

da, e ciudat cum niste oameni care nu te-au intrebat niciodata cum iti merge, la ce scoala iti invata copii, sau pur si simplu cum va descurcati prima grija cand te vede este sa te intrebe:""mai faci?" sau"nu-i asa ca va opritii?". Mi se pare de-a dreptul nepoliticos sa pui o astfel de intrebare. Ca sa nu zic ca mi se pare fatarnic, ca nu-ti pasa deloc de soarta omului dar grija ta principala e daca mai face copii.
Asa ca am luat atitudine: cand mi se mai adreseaza astfel de intrebari pe tonuri mieroase, raspund plina de entuziasm:o, de-abia am inceput!
este asa de amuzant sa vezi fata atat de mirata a interlocutorului, care, in mod sigur nu se astepta la un astfel de raspuns cum abia ingana da? incercand sa schiteze un zambet.

Ca si tine, gasesc nepotrivita o asemenea intrebare indiscreta. De multe ori aceste persoane curioase nici nu sunt foarte apropiate, ca sa intelegi macar dorinta de a afla un lucru atat de personal familiei. La o asa intrebare, asa raspuns. Poate in felul acesta omul intelege ca isi baga nasul unde nu-i fierbe oala si pe viitor evita sa puna asemenea intrebari.

În prealabil postat de lore86

Dar, tebuie sa recunosc, e o realitate dureroase. Nici macar crestinii nu au ingaduinta fata de familiile cu copii multi. Ingaduinta, in sensul ca se pastreze o atitudine normala, echilibrata. Nu sa se bage cu nerusinare in viata acelor familii dandu-le sfaturi cati copii sa aiba.

Din pacate crestinii nu mai sunt saritori, nu mai au dorinta de a ajuta. Daca stiu de o femeie cu multi copii, nu se gandesc si la greutatile prin care trece, cat de greu ii este, sa inalte macar un gand catre Dumnezeu: "Doamne ajuta-i si lui X ca tare greu cred ca ii este cu asa multi copii" ba din contra zic "lasa ca ea i-a facut, nu a pus-o nimeni".

Cand mergeam cu cei doi copii singura in parc si ma gaseam in situatii mai grele, unul plangea in carucior si tot atunci trebuia sa fug repede dupa fetita ca se ducea intr-un loc periculos, mai intalneam cate o doamna draguta, ce isi supraveghea nepotica care spunea "Hai ca ma uit eu putin la baiat" (in sensul ca il supraveghea putin, poate doar un minut). Conta asa mult pentru mine bunatatea de care dadea dovada, ma umplea de bucurie. Cu siguranta si Harul lui Dumnezeu se revarsa asupra acestei persoane cu inima buna.

În prealabil postat de lore86

Mi-a placut de doamna aceea, prezentata in revista, care avea 5 copii, dintre care unul cu sindrom Down si care a descoperit ca avea cancer. Dar bucuria care ii cuprindea inima era atat de mare, ca lupta ca o eroina impotriva tuturor! A zis o vorba tare faina""Cine esi, tu, ca sa-mi fixezi robinete la bucuria pe care o am?

Si pe mine m-a impresionat aceasta familie minunata. Povesteste doamna ca la unul dintre copii doctorul i-a spus ca era mai putin dezvoltat si atunci s-a pus pe mancat. Pana la urma a faut copilul de 5100 (daca imi amintesc bine). Si-a dorit mult sa nasca normal si doctorul s-a pliat pe firea ei curajoasa. Dupa un travaliu extrem de greu, a reusit. Cu toate ca totul a fost bine in sfarsit, doctorita cu care a nascut a fost data afara din spital, pe motiv ca nu a facut cezariana in acest caz si a riscat. Cu toate ca sunt off-topic (nu am vrut sa deschid alt topic), voiam sa intreb daca greutatea copilului la nastere este influentata de cat mananca mama. Mie mi-a spus doctorita care ma urmarea ca nu are nicio legatura. Voi ce credeti?

[cristina2012]

În prealabil postat de Ekaterina

Si pe mine m-a impresionat aceasta familie minunata. Povesteste doamna ca la unul dintre copii doctorul i-a spus ca era mai putin dezvoltat si atunci s-a pus pe mancat. Pana la urma a faut copilul de 5100 (daca imi amintesc bine). Si-a dorit mult sa nasca normal si doctorul s-a pliat pe firea ei curajoasa. Dupa un travaliu extrem de greu, a reusit. Cu toate ca totul a fost bine in sfarsit, doctorita cu care a nascut a fost data afara din spital, pe motiv ca nu a facut cezariana in acest caz si a riscat. Cu toate ca sunt off-topic (nu am vrut sa deschid alt topic), voiam sa intreb daca greutatea copilului la nastere este influentata de cat mananca mama. Mie mi-a spus doctorita care ma urmarea ca nu are nicio legatura. Voi ce credeti?

Exista o oarecare influenta, dar e vorba de cateva sute de grame in plus sau in minus. In general, copilul isi ia tot ceea ce ii trebuie, organismul mamei poate fi spoliat daca nu se hraneste bine. Copiii foarte mari (peste 4.500) apar, de regula, din cauza unui diabet de sarcina.
In cazul meu, primul si al 4-lea copil, la care nu am tinut posturile in timpul sarcinii au fost mai mari la nastere (3.500 si 3.400), iar al 2-lea si al 3-lea, la care am tinut posturile au avut 2.950 si 2.850, dar au luat in greutate mai mult in primele doua luni dupa nastere (alaptare exclusiv la san).

[Ekaterina]

În prealabil postat de cristina2012

Exista o oarecare influenta, dar e vorba de cateva sute de grame in plus sau in minus. In general, copilul isi ia tot ceea ce ii trebuie, organismul mamei poate fi spoliat daca nu se hraneste bine. Copiii foarte mari (peste 4.500) apar, de regula, din cauza unui diabet de sarcina.
In cazul meu, primul si al 4-lea copil, la care nu am tinut posturile in timpul sarcinii au fost mai mari la nastere (3.500 si 3.400), iar al 2-lea si al 3-lea, la care am tinut posturile au avut 2.950 si 2.850, dar au luat in greutate mai mult in primele doua luni dupa nastere (alaptare exclusiv la san).

Multumesc pentru raspuns. Stiu ca mai depinde si daca copilul este baiat sau fata (in general baietii sunt mai mari). De cand am citit cazul doamnei m-am speriat putin de acest aspect. Cand eram insarcinata cu al doilea copil imi spunea doctorita ca este cam mare si pentru asta nu stie daca voi putea sa nasc normal. Slava Domnului ca totul a fost bine. Este important de stiut pe viitor daca este o legatura intre cat mananca mama si greutatea copilului, ca sa nu ajungi in sitautii nedorite.

[lore86]

Sophia, ridici probleme interesante. Niciodata nu m-am gandit la toate aspectele astea.

Cred ca raspunsurile sunt variante, in functei d efiecare persoana. Mie personal imi sunt tare dragi copiii.De mica visam sa am multi copii, imi placea atmosfera din familia matusei mele penticostale care a facut 12, si era asa mare bucurie cand ne invitau duminica la ei la masa!
Mereu mi-au fost dragi copii. Inainte sa ma marit visam sa am 6. Acum nu mai visez nici un numar, ma las in voia Domnului. AM nadejdea ca nu imi va da mai mult decat putem creste.

Nu stiu cum ein alte cazuri, dar la noi fiecare copil a venit cu bucata sa de paine. Adica o duceam mult mai greu financiar acum 10 ani. Si cu fiecare copil care se nastea, prosperitatea incepe sa ne bata la usa. Avem de toate: hrana, caldura,hainute, acces la scoli bune, vara ne petrecem concediile la manastiri cu copii. Adica nu mergem la mare sau in vre-o statiune , ci la maanstiri unde nu platim cazare si masa, doar transport. Asa reusim sa le oferim si iesiri in tara, si vacante frumoase. Iar daca e ceva ce ne lipseste, inseamna ca nu avem nevoie de el. Caci una e sa crezi ca ai nevoie si alta e sa ai chiar nevoie.
Iar cand uneori ma mai clatin, sotul ma linisteste""Cautati mai intai Imparatia Lui Dumnezeu si dreptatea lui, iar toate celelalte vi se vor adauga voua.

Nu facem proiectii, nu ne imaginam scenarii. Nu le promitem ca le vom oferi marea cu sarea. Ii invatam sa fie oameni, si sa aiba mereu nadejde in Dumnezeu. Ca daca pe astea le au, pe celelalte li le va da Domnul.

[Parascheva16]

În prealabil postat de lore86

Adica nu mergem la mare sau in vre-o statiune , ci la maanstiri unde nu platim cazare si masa, doar transport.

Sunt manastiri si la mare! :)
***
Mama nu se uzeaza cand e insarcinata si naste, ci intinereste. Oricum, toti imbatranim, insa este o diferenta intre batranele care au avut o viata senina si cele care au facut numai prostii.

[lore86]

h

În prealabil postat de Parascheva16

Sunt manastiri si la mare! :)

E combinatie pe care eu nu o inteleg. Cum sa combini dresul de baie cu vizita la o manastire?

Am fost acum 2 ani la mare. S-a ivit prilejul sa nu platim drumul si cazarea am gasit foarte ieftin. Am fost un fiasco. De la manacre de proasta calitate, muzica care iti vuieste mereu in urechi pe plaja, la apa extrem de murdara si plina de tot soiul d eplante(cu adevarat marea neagra) si pana la domnitele care purtau doar un slipulet minuscul ...in fine, o multime de provocari. Adevarul ca nu am cam stiut cum sa-mi feresc copii de toate aceste lucruri chiar nepotrivite varstei lor. Asa ca le-am spus: dragii mei, eu mi-am luat portia de mare pentru urmatorii 20 de ani. Incepand cu anul urmator....muntele ne asteapta!

Mama nu se uzeaza cand e insarcinata si naste, ci intinereste. Oricum, toti imbatranim, insa este o diferenta intre batranele care au avut o viata senina si cele care au facut numai prostii.

Te-as contrazice. Uzura e mult mai mare, sau cel putin a fost in cazul meu. Desi la exterior nus evede lucurul asta, la interior o simt.
Dar nici nu cred ca asta e important. In defintitv, cea mai mare bucurie e sa faci ceva util ptr altii. In definitiv, cu totii imbatranim. Dar important e ce lasam in urma, important e cum colaboram noi cu harul lui Dumnezeu in procesul mantuirii. Mereu am zis ca nu stii pe cine nasti. Si din familii sarace si prapadite au iesit oameni mari. Chiar apostolul spune ca "Dumnezeu le-a ales pe cele slabe ca sa le rusineze pe cele tari."
Stim oare noi pronia lui Dumnezeu? Stim cum poate cel Atotputernic sa ridici oameni de valoare din copii care cresc, aparent fara nici o posibilitate?

LA baza oricarui lucru maret sta o jertfa. La baza mantuirii noastre a stat jertfa de pe Golgota a Domnului. Si poate ca la baza viitorului copiilor nostri sta jerfa ta de mama. Noptile tale nedormite, suferinta ta, munca ta. Poate chiar cariera ta.
Dar nimeni nu ti-o cere. Ea devine valoroasa cand o dai de buna voie. Dumnezeu nu constrange. Nu face sila. Respecta Liberul albitru.

Stiu ca Cuvantul lui Dumnezeu este adevarat. Si acelasi ramane, ieri, azi si in veac. Si am incredere ca ceea ce a promis si implineste. Niciodata nu m-am indoit de asta. Si pe criteriul asta am mers toata viata.

Cat priveste instruirea copiilor de catre mama, americanii ne-au aratat ca se poate. Se pot obtine rezultate chiar foarte bune cu copii scoliti acasa. Dar asta presupune o mare jertfa. Oare cine si-o mai poate asuma?

Dumnezeu nu s-a schimbat. Doar microbul "ratiunii" si al "comoditatii" a patruns in viata noastra. Am subliniat ratiunii, pt ca ne-am departat de sensul de baza. Dumnezeu nu ne vrea prosti. Nici nepasatori. Dar ne vrea rationali in lumina care se coboara de pe Cruce

[Parascheva16]

În prealabil postat de lore86

h
E combinatie pe care eu nu o inteleg. Cum sa combini dresul de baie cu vizita la o manastire?

Cand mergi la manastire esti imbracata de manastire, cand mergi la plaja esti imbracata de plaja. Oricum nu umblii in costum de baie pe strada,ci imbracata normal(chiar daca unii fac asta).

Oricum, cine a spus ca trebuie sa stai la plaja? Poti sa vezi marea si plimbandu-te pe plaja pe inserate, sa privesti rasaritul, sa vizitezi locul etc. Marea nu se rezuma numai la baie si prajit la soare.

Am fost acum 2 ani la mare. S-a ivit prilejul sa nu platim drumul si cazarea am gasit foarte ieftin. Am fost un fiasco. De la manacre de proasta calitate, muzica care iti vuieste mereu in urechi pe plaja, la apa extrem de murdara si plina de tot soiul d eplante(cu adevarat marea neagra) si pana la domnitele care purtau doar un slipulet minuscul ...in fine, o multime de provocari. Adevarul ca nu am cam stiut cum sa-mi feresc copii de toate aceste lucruri chiar nepotrivite varstei lor. Asa ca le-am spus: dragii mei, eu mi-am luat portia de mare pentru urmatorii 20 de ani. Incepand cu anul urmator....muntele ne asteapta!

Curatenia si mancarea depind de statiune si de hotel. Nu sunt locuri unde sunt case in loc de hoteluri? O fi pe tot litoralul si zone mai retrase. Depinde si de momentul in care mergi. No, marea in sine e frumoasa.
[Stii ca la chioscul de ziare sunt reviste porno in vazul lumii, nu? Si este ilegal.]

Te-as contrazice. Uzura e mult mai mare, sau cel putin a fost in cazul meu. Desi la exterior nus evede lucurul asta, la interior o simt.

In ce sens uzura? Eu m-am referit la faptul ca atunci cand mama este insarcinata, se face un schimb de celule intre mama si fat. Iar acele celule se depun in zona unde mama are o problema, ajutand sa se vindece. Sarcina+alaptarea+intarcatul maturizeaza celulele sanului si devin mai rezistente la cancerul de san, rezistenta crescand cu nr.de sarcini.Alaptatul in sine are o gramada de beneficii ptr. mama. Iar copii te aborb putin in lumea lor, lume inocenta si buna. La aceste chestiuni m-am referit. Acum, eu am vb. la modul general, fiecare are propria experienta. Oricum, o mama cu multi copii e mai tanara si mai sanatoasa decat una cu 10 avorturi, mai ales sufleteste.

Dar nici nu cred ca asta e important. In defintitv, cea mai mare bucurie e sa faci ceva util ptr altii. In definitiv, cu totii imbatranim. Dar important e ce lasam in urma, important e cum colaboram noi cu harul lui Dumnezeu in procesul mantuirii. Mereu am zis ca nu stii pe cine nasti. Si din familii sarace si prapadite au iesit oameni mari. Chiar apostolul spune ca "Dumnezeu le-a ales pe cele slabe ca sa le rusineze pe cele tari."
Stim oare noi pronia lui Dumnezeu? Stim cum poate cel Atotputernic sa ridici oameni de valoare din copii care cresc, aparent fara nici o posibilitate?

LA baza oricarui lucru maret sta o jertfa. La baza mantuirii noastre a stat jertfa de pe Golgota a Domnului. Si poate ca la baza viitorului copiilor nostri sta jerfa ta de mama. Noptile tale nedormite, suferinta ta, munca ta. Poate chiar cariera ta.
Dar nimeni nu ti-o cere. Ea devine valoroasa cand o dai de buna voie. Dumnezeu nu constrange. Nu face sila. Respecta Liberul albitru.

Stiu ca Cuvantul lui Dumnezeu este adevarat. Si acelasi ramane, ieri, azi si in veac. Si am incredere ca ceea ce a promis si implineste. Niciodata nu m-am indoit de asta. Si pe criteriul asta am mers toata viata.

Cat priveste instruirea copiilor de catre mama, americanii ne-au aratat ca se poate. Se pot obtine rezultate chiar foarte bune cu copii scoliti acasa. Dar asta presupune o mare jertfa. Oare cine si-o mai poate asuma?

Dumnezeu nu s-a schimbat. Doar microbul "ratiunii" si al "comoditatii" a patruns in viata noastra. Am subliniat ratiunii, pt ca ne-am departat de sensul de baza. Dumnezeu nu ne vrea prosti. Nici nepasatori. Dar ne vrea rationali in lumina care se coboara de pe Cruce

Adevarat. Sa iti dea Dumnezeu putere si credinta sa iti fie puternica in continuare.
(legat de scolit acasa am gasit scoli "umbrela" destul de accesibile. daca mama stie engleza cat de cat il poate invata acasa in Ro. )

[lore86]

În prealabil postat de Parascheva16

Oricum, cine a spus ca trebuie sa stai la plaja? Poti sa vezi marea si plimbandu-te pe plaja pe inserate, sa privesti rasaritul, sa vizitezi locul etc. Marea nu se rezuma numai la baie si prajit la soare.

explica-le asta si prichindeilor care adora apa ..:)

În prealabil postat de Parascheva16

Curatenia si mancarea depind de statiune si de hotel. Nu sunt locuri unde sunt case in loc de hoteluri? O fi pe tot litoralul si zone mai retrase. Depinde si de momentul in care mergi. No, marea in sine e frumoasa.
[Stii ca la chioscul de ziare sunt reviste porno in vazul lumii, nu? Si este ilegal.]

Am ales o casa foarte frumoasa, cu conditiid e cazare foarte bune. AM ales si o tabara de familistii-Eforie Nord. Vb de conditiile care nu depindeau de alegerea mea. Vb de mancarea care se gasea la restaurantele de pe plaja

În prealabil postat de Parascheva16

In ce sens uzura? Eu m-am referit la faptul ca atunci cand mama este insarcinata, se face un schimb de celule intre mama si fat. Iar acele celule se depun in zona unde mama are o problema, ajutand sa se vindece.

Asa stiam si eu. Realitatea e ca am ramas cu dureri de spate, neputinte fizice acentuate, slabiciune, ameteli.MAsele distruse ireversibil.

În prealabil postat de Parascheva16

Iar copii te aborb putin in lumea lor, lume inocenta si buna. La aceste chestiuni m-am referit.

Asa e. Parca copii au stocata in fiinta lor o rezerva uriasa de energie, pe care ti-o transfera si tie. Curatia lumii lor imi dau putere sa merg inainte.

În prealabil postat de Parascheva16

Adevarat. Sa iti dea Dumnezeu putere si credinta sa iti fie puternica in continuare.
(legat de scolit acasa am gasit scoli "umbrela" destul de accesibile. daca mama stie engleza cat de cat il poate invata acasa in Ro. )

Va multumesc pt cuvintele calde. Ma ajutati pe privat cu mai multe informatii ?