Cum cercetam faptele noastre zilnice?

[Mihnea Dragomir]

Eu cercetez atat faptele mele, cat si faptele aproapelui meu. Si am, pentru fiecare dintre ele, un instrument adecvat de cercetare. Astfel, pentru faptele aproapelui meu, am o un microscop in dotare, cu care cercetez zilnic. Un microscop foarte performant, care m-a costat o palarie de bani. Ca orice microscop optic ca lumea, are patru obiective. Mai intai, il cercetez pe aproapele meu cu obiectivul de x10, ca sa am o perspectiva de ansamblu asupra faptelor lui. Pe urma ma apropii mai mult cu cel de x20, dar abia cu cel de x40 vad perfect toate porcariile pe care aproapele meu le face, fiindca abia la aceasta capacitate de marire pot sa il numesc pe el "aproapele meu". In sfarsit, folosesc si obiectivul de x100, dupa ce mai intai tarai imaginea de analizat in uleiul de cedru pe care il am in dotare, creaind un fel de mocirla microscopica in care vad detalii care mi-au scapat pana atunci. Ca la orice preparat viu, fiind vorba de aproapele meu, sunt nevoit sa il privesc pe camp intunecat, adica negru, si in lumina polarizata. Astfel, toti microbii aproapelui meu parca prind viata si, straluminati de lumina polarizata, incep sa danseze. Pe urma, prind o lama care mi se pare mai bogata, adica are mai multi microbi ai fratelui meu, si o trec prin flama, o mordansez (o "musc", cum ar veni) cu un solvent puternic si o fixez pentru eternitate cu fixativul de par al lui nevasta-mea, cu care il mordansez si il fixez pe aproapele meu frecvent, la cate o cafea. Uneori, mai si colorez preparatul in culori bine alese, astfel incat detaliile microbilor lui care ma intereseaza sunt puse mai bine in evidenta si pot sa le arat, usor, si copiilor. Ei vor avea, astfel, de invatat din cat de multi microbi are aproapele meu.

Pentru faptele mele, am cumparat un telescop. E un telescop mai mult de jucarie, l-am luat pentru astia mici ai mei, din Carrefour. De cate ori il folosesc ca sa cercetez faptele mele, adica numai in conditii de luna plina, ma lovesc de insuficienta luminii si de completa lipsa de claritate a imaginii. De fapt, nu pot vedea mare lucru cu el. Abia zaresc planeta Venus, asupra careia mai intarzii cu observatia. Am constatat, insa, ceva. De cate ori pun telescopul invers, adica privesc prin obiectiv, vad nemaipomenit de bine si am imagine clara. Atata doar, ca planetii imi apar inca si mai departati decat sunt ei de fapt. De notat, nu imi notez niciodata nimic din aceste observatii. Astept o conjunctie favorabila. Dar, pana acum, nu am intalnit conjunctii favorabile. Sau poate ca nu am fost eu pe faza ?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu cercetez atat faptele mele, cat si faptele aproapelui meu. Si am, pentru fiecare dintre ele, un instrument adecvat de cercetare. Astfel, pentru faptele aproapelui meu, am o un microscop in dotare, cu care cercetez zilnic. Un microscop foarte performant, care m-a costat o palarie de bani. Ca orice microscop optic ca lumea, are patru obiective. Mai intai, il cercetez pe aproapele meu cu obiectivul de x10, ca sa am o perspectiva de ansamblu asupra faptelor lui. Pe urma ma apropii mai mult cu cel de x20, dar abia cu cel de x40 vad perfect toate porcariile pe care aproapele meu le face, fiindca abia la aceasta capacitate de marire pot sa il numesc pe el "aproapele meu". In sfarsit, folosesc si obiectivul de x100, dupa ce mai intai tarai imaginea de analizat in uleiul de cedru pe care il am in dotare, creaind un fel de mocirla microscopica in care vad detalii care mi-au scapat pana atunci. Ca la orice preparat viu, fiind vorba de aproapele meu, sunt nevoit sa il privesc pe camp intunecat, adica negru, si in lumina polarizata. Astfel, toti microbii aproapelui meu parca prind viata si, straluminati de lumina polarizata, incep sa danseze. Pe urma, prind o lama care mi se pare mai bogata, adica are mai multi microbi ai fratelui meu, si o trec prin flama, o mordansez (o "musc", cum ar veni) cu un solvent puternic si o fixez pentru eternitate cu fixativul de par al lui nevasta-mea, cu care il mordansez si il fixez pe aproapele meu frecvent, la cate o cafea. Uneori, mai si colorez preparatul in culori bine alese, astfel incat detaliile microbilor lui care ma intereseaza sunt puse mai bine in evidenta si pot sa le arat, usor, si copiilor. Ei vor avea, astfel, de invatat din cat de multi microbi are aproapele meu.

Pentru faptele mele, am cumparat un telescop. E un telescop mai mult de jucarie, l-am luat pentru astia mici ai mei, din Carrefour. De cate ori il folosesc ca sa cercetez faptele mele, adica numai in conditii de luna plina, ma lovesc de insuficienta luminii si de completa lipsa de claritate a imaginii. De fapt, nu pot vedea mare lucru cu el. Abia zaresc planeta Venus, asupra careia mai intarzii cu observatia. Am constatat, insa, ceva. De cate ori pun telescopul invers, adica privesc prin obiectiv, vad nemaipomenit de bine si am imagine clara. Atata doar, ca planetii imi apar inca si mai departati decat sunt ei de fapt. De notat, nu imi notez niciodata nimic din aceste observatii. Astept o conjunctie favorabila. Dar, pana acum, nu am intalnit conjunctii favorabile. Sau poate ca nu am fost eu pe faza ?

Genial, frate. Ti-am mai scris eu ceva, mai demult: de ce nu scrii carti?. Nu stiu, eseuri, pamflete, nu ma pricep, dar ce poti face, dupa cum dau marturie postarile tale, este genial.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu cercetez atat faptele mele, cat si faptele aproapelui meu. Si am, pentru fiecare dintre ele, un instrument adecvat de cercetare. Astfel, pentru faptele aproapelui meu, am o un microscop in dotare, cu care cercetez zilnic. Un microscop foarte performant, care m-a costat o palarie de bani. Ca orice microscop optic ca lumea, are patru obiective. Mai intai, il cercetez pe aproapele meu cu obiectivul de x10, ca sa am o perspectiva de ansamblu asupra faptelor lui. Pe urma ma apropii mai mult cu cel de x20, dar abia cu cel de x40 vad perfect toate porcariile pe care aproapele meu le face, fiindca abia la aceasta capacitate de marire pot sa il numesc pe el "aproapele meu". In sfarsit, folosesc si obiectivul de x100, dupa ce mai intai tarai imaginea de analizat in uleiul de cedru pe care il am in dotare, creaind un fel de mocirla microscopica in care vad detalii care mi-au scapat pana atunci. Ca la orice preparat viu, fiind vorba de aproapele meu, sunt nevoit sa il privesc pe camp intunecat, adica negru, si in lumina polarizata. Astfel, toti microbii aproapelui meu parca prind viata si, straluminati de lumina polarizata, incep sa danseze. Pe urma, prind o lama care mi se pare mai bogata, adica are mai multi microbi ai fratelui meu, si o trec prin flama, o mordansez (o "musc", cum ar veni) cu un solvent puternic si o fixez pentru eternitate cu fixativul de par al lui nevasta-mea, cu care il mordansez si il fixez pe aproapele meu frecvent, la cate o cafea. Uneori, mai si colorez preparatul in culori bine alese, astfel incat detaliile microbilor lui care ma intereseaza sunt puse mai bine in evidenta si pot sa le arat, usor, si copiilor. Ei vor avea, astfel, de invatat din cat de multi microbi are aproapele meu.

Pentru faptele mele, am cumparat un telescop. E un telescop mai mult de jucarie, l-am luat pentru astia mici ai mei, din Carrefour. De cate ori il folosesc ca sa cercetez faptele mele, adica numai in conditii de luna plina, ma lovesc de insuficienta luminii si de completa lipsa de claritate a imaginii. De fapt, nu pot vedea mare lucru cu el. Abia zaresc planeta Venus, asupra careia mai intarzii cu observatia. Am constatat, insa, ceva. De cate ori pun telescopul invers, adica privesc prin obiectiv, vad nemaipomenit de bine si am imagine clara. Atata doar, ca planetii imi apar inca si mai departati decat sunt ei de fapt. De notat, nu imi notez niciodata nimic din aceste observatii. Astept o conjunctie favorabila. Dar, pana acum, nu am intalnit conjunctii favorabile. Sau poate ca nu am fost eu pe faza ?

Splendid! Excelent text...:)

Dar spune-mi, te rog, când faci toate aceste manevre optice, îţi păstrezi ochelarii pe nas ori priveşti cu ochiul propriu?...
Şi dacă da, cu care ochi?... :))

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de cezar_ioan

Splendid! Excelent text...:)

Dar spune-mi, te rog, când faci toate aceste manevre optice, îţi păstrezi ochelarii pe nas ori priveşti cu ochiul propriu?...
Şi dacă da, cu care ochi?... :))

Cand privesc la microscop, privesc prin ochelari, dupa ce mai intai ii curat cu atentie. De asemenea curat si lentilele microscopului; ma bucur ca am un microscop binocular, ceea ce imi permite sa vad mai in relief.

Dar cand privesc prin telescop, ma uit fara corectia de miopie. Unde ai vazut dumneata astronom cu ochelari ?? Lentilele telescopului nu sunt sterse de mult. Desigur, din cauza pustilor astora, care nu au grija de nimic.

[cezar_ioan]

Mulţumesc, acum sunt pe deplin lămurit. OPtica şi oftalmologia nu au fost niciodată punctul meu tare, mereu m-am încurcat în raze şi focare.
Voi cotrobăi şi eu prin pod (sau poate chiar prin beci) după microscoapele şi telescopul lăsate de înaintaşi.
Şi eu care credeam că-s doar vechituri, prin care o mai îmbuna tataia pe mamaia, fără vreo folosinţă deosebită în ziua de azi...:)

[cezar_ioan]

Simt nevoia, mă iertaţi, să postez din nou linkul:
http://www.youtube.com/watch?v=twcUw8RBgw8