"cele mai de jos ale pamantului"

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Theodore_of_Mopsuestia

Ok, tu stii mai multa fizica decit mine. Bun. Spiritual, un Pamint Plat cum ne ajuta si unul "rotund/sferic/geoid" cum ne scade? Ideea de Creatie coplesitor de complexa, cu Pamint rotund, etc., nu ma face deloc sa alunec in ateism, din contra: ma cutremur mai mult in fata Facatorului, vazindu-i maretia Lucrarii. Sincer, nu am vreo problema de genul: "eh, Divinitatea nu exista; cum o sa faca un zeu asa ceva?". Parerea mea e ca oamenii care gindesc asa, cum am dat in replica imaginara dintre ghilimele, sunt amputati metafizic. Si nu e o vina asta: nu si-au facut-o, li s-a facut. De cine, stim amindoi....cineva din "cele mai de jos".

Theodore,

Pentru mine a fi în posesia adevărului contează. Nu-mi place minciuna și nici ție, nu-i așa? E important ”să știm pe ce lume trăim”.

Creația este suficient de complexă chiar dacă Pămîntul nu e plat. Nici măcar nu e nevoie să privești cerul ca să realizezi infinitatea detaliilor microcosmosului biologic, chimic și nu mai spun de cel subatomic.

Dar și în modelul PP există planete, stele, nu se știe dacă Universul e finit sau infinit, ca și în versiunea PS. Deci nu văd de ce s-ar poticni cineva dacă Pămîntul și Cosmosul ar arăta la modul schematic așa:

Florin, ca sa fie clar unde se situeaza de fapt obiectiile mele: Universul, asa cum apare in aceste scheme-mituri stravechi sau mai noi, pare/este prea mic. Pentru Hashem, care creeaza cu Cuvintul Sau Lumi, mi se pare o diminuare ridicola. Sincer, altfel nu am obiecti de pricnipiuu: intotdeuana am suspectat ca stiinta asta blestemat de manipulativa ascunde "ceva". "Ceva" = lucruri importante.
Sunt gata sa cunosc si sa recunosc. Chiar partial am recunoscut dreptatea, in unele aspecte, dusmanilor mei geocentristi. Cred ca ia observat pe forum: am un cult (poti sa o numesti obsesie, nu ma deranjeaza) pentru obiectivism: daca am recunoscut unele adevaruri spuse de haita care m-a atacat personal si public, cu atit mai mult voi recunoaste ce vei spune si autoritatile pe care te bazezi. Nu mai am atitudinea mai de demult.

[vsovivivi]

V-am zis că nu sunt valabile nici teoria PP şi nici PS, cum nu e valabil nici geocentrismul sau heliocentrismul, toate sunt nişte încercări absurde născocite pentru a explica, a modela cumva Creaţia.

V-am spus mai demult că Euclid cu teoriile lui preluate de la explicaţioniştii necredincioşi au smintit minţile căci a presupus existenţa dreptei infinite, a puctului infinitezimal, deci au născocit nişte modele pornind de la impresia şi credinţa lor că lumina soarelui prin medii merge drept, de la soare sau de la orice sursă de lumină până la infinit, adică la nesfârşit căci ei presupuneau că se află într-o realitate infinită ca dimensiuni. Dar lumina fulgerului diferă de cea a soarelui.

Şi cum explicaţi voi semnul Domnului dacă lumina merge drept? Curcubeul?

Şi v-am mai arătat o greşală: dacă se presupune creaţia ca fiind infinită, atunci e clar că nu a putut fi creată căci timpul pentru a fi creat ceva infinit tinde la infinit şi deci ea nu este creată ci este dintotdeauna şi deci nu există Creator. Asta este ipoteza lor de lucru, ateismul!

Defapt, creaţia este foarte mică, de ordinul a 25.000km lăţime şi lungime, iar înălţimea cam dublu sau triplu, deci totul încape într-o sferă imaginară cu raza de 50.000km, iar dincolo de ea nu este nimic creat!

Lumina mergând în curbă din pricina refracţiei prin mediile care apasă pe suprafaţa plană a pământului semisferic, dă naştere răsăriturilor şi apusurilor care altfel n-ar exista deoarece soarele este la egală distanţă faţă de partea plană a pământului şi mărilor şi oceanelor.

Iar faţa soarelui şi a lunii rămâne aceiaşi orientată spre privitor oriunde ar fi soarele sau luna pe boltă. Deci doi privitori aflaţi la distanţă între ei pe suprafaţa pământului sau a mărilor vor vedea aceiaşi faţă a lunii sau a soarelui din pricina refracţiei astfel că imaginea văzută vine în curbă. Vedem qaceiaşi faţă a soarelui şi a lunii chiar dacă o vedem la răsărit , la apus sau la zenit.

Soarele şi luna la eclipsa de soare formează o sferă perfectă pentru că ele sunt semisferice. Soarelui îi vedem mereu partea plană oriunde se află pe boltă iar lunii îi vedem partea bombată în întregime oriunde s-ar afla, atât doar că din oglinda pământului nu totdeauna este luminată complet ca la zilele când avem lună plină.

Creator există, Sfânta Treime, şi creaţia e mică, dar El le-a creat şi pe cele nevăzute care se vor vedea aşa cum se văd azi cele văzute, căci pentru a fi văzute cândva sunt create şi înnoite toate aşa că nu vă lăsaţi păcăliţi în a crede numai în cele văzute, căci cele ce nu se văd sunt mai mari şi mai adevărate decât cele ce se văd.

[vsovivivi]

Păi dacă apa îngheţând îşi măreşte volumul şi dacă cică aerul se încălzeşte din pricina poluării peste tot, cum atunci dacă se topesc 'calotele' glaciare creşte nivelul mării? (nu există calote că pământul nu e planetă şi nu e sferic, de aia am pus ghilimele)

Tâmpiţi şi creduli mai suntem că punem botu' la toate bazaconiile ştiinţificilor vicleni ce umblă cu grija catastrofelor apocaliptice... prevestite după mintea lor aia beată... beată de sin-e pentru născocilie lor superstiţios-ştiinţifice aplaudate de fraieri.

Dacă ne răcim abea atunci pe unde mai rămâne apă dezgheţată, acolo creşte nivelul ei, deci e invers de cum ne păcălesc ei umblând cu grija şi cu fofârlica.

Ce o fi aia fofârlikaa? Tre' să mă uit în dex...

În prealabil postat de vsovivivi

Păi dacă apa îngheţând îşi măreşte volumul şi dacă cică aerul se încălzeşte din pricina poluării peste tot, cum atunci dacă se topesc 'calotele' glaciare creşte nivelul mării? (nu există calote că pământul nu e planetă şi nu e sferic, de aia am pus ghilimele)

Tâmpiţi şi creduli mai suntem că punem botu' la toate bazaconiile ştiinţificilor vicleni ce umblă cu grija catastrofelor apocaliptice... prevestite după mintea lor aia beată... beată de sin-e pentru născocilie lor superstiţios-ştiinţifice aplaudate de fraieri.

Dacă ne răcim abea atunci pe unde mai rămâne apă dezgheţată, acolo creşte nivelul ei, deci e invers de cum ne păcălesc ei umblând cu grija şi cu fofârlica.

Ce o fi aia fofârlikaa? Tre' să mă uit în dex...

Do you have a speech impediment my friend? Or you just eat too much baloney?

[vsovivivi]

În prealabil postat de EzioAuditore

Do you have a speech impediment my friend? Or you just eat too much baloney?

Nu mânc fofârlici aşa că baloane ştiinţifice pline cu cârnaţi de socoteli absurde se pare că aţi mâncat voi până v-au convins... Pe mine m-a scos Domnul din absurdităţile lor, însă eu am vrut să ies, că de nu mă scotea acum eram aşa tolomac ca voi!

Ce o fi însemnând fofârlica şi tolomac?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de vsovivivi

V-am zis că nu sunt valabile nici teoria PP şi nici PS[...]

În prealabil postat de vsovivivi

Lumina mergând în curbă din pricina refracţiei prin mediile care apasă pe suprafaţa plană a pământului semisferic, dă naştere răsăriturilor şi apusurilor[...]

Păi atunci e PP! Te-am prins cu minciunika...

[vsovivivi]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Păi atunci e PP! Te-am prins cu minciunika...

Dragul meu, e plat la suprafaţă căci în adînc e rond după cum a luat el forma apelor în care s-a desluşit în ziua 2-a, fiind înconjurat în părţi de apele mărilor care-l şi acoperă în zonele alea, dincolo de graniţa cu uscatul, care s-a arătat până la potop şi se tot arată după scurgerea apelor până azi.

Deci nu e valabilă nici teoria PP care închipuie o farfurie cu centrul pe axa stelei polare căci tot un centru poate fi considerat şi polul sud plasat pe axa cerească sudică unde nu se află o stea.

...Şi nu este valabilă nici teoria PS deoarece: cum stelele se învârt în emisfera nordică în jurul axei polare păstrând semnele şi cele în jurul axei cereşti sudice în sens contrar păstrând semnele, ar însemna că la ecuator ar trebui să vedem deoadată pe cer mişcări stelare cu viteze imense unele faţă de altele în sensuri contrare. Lucru care nu se observă absolut deloc. E vorba că viteza tangenţială la cerc a stelelor este tot mai mare cu cât cercul pe care se învârt are rază tot mai mare şi cum avem cercuri de rotaţie cu centrul pe axa polară şi cercuri de rotaţie cu centrul pe axa cerească sudică înseamnă că la ecuator ar trebui să vedem stelele mişcându-se pe cercurile tangente în sens contrar unele faţă de altele cu viteze maxime. Dacă nu vedem, şi n-a văzut nimeni şi cum nu vedem aşa ceva rezultă clar că pământul nu poate să fie sferic aşa cum s-ar putea modela neglijând nişte observabile esenţiale ca astea de care am pomenit nu numai acum ci pe tot parcursul explicaţiilor pe tema asta.

Deci minciunikaa nu-mi aparţine mie ci ea aparţine ştiinţificilor mamoniaci lăudăroşi şi înobelaţi în deşert cu titluri nobeleare, fraieri păcăliţi şi autopăcăliţi ce au păcălit apoi pentru bani şi faimă o gLume întreagă cu născocelile lor explicaţioniste... oare nu pe ei ar fi trebuit să-i prindeţi?.. dar fiindcă-i consideraţi sfinţi şi mari şi infailibili, iată că îl desconsideraţi pe Dumnezeu şi scripturile Lui care mărturisesc Adevărul, i-aţi crezut pentru că aşa aţi învăţat voi la şcoală să minţiţi folosind formulele şi teoriile speculative ale calculelor absurde născocite de vrăjitorii moderni.

Nu există = fără Dumnezeu!

[vsovivivi]

În prealabil postat de vsovivivi

Dragul meu, e plat la suprafaţă căci în adînc e rond după cum a luat el forma apelor în care s-a desluşit în ziua 2-a, fiind înconjurat în părţi de apele mărilor care-l şi acoperă în zonele alea, dincolo de graniţa cu uscatul, care s-a arătat până la potop şi se tot arată după scurgerea apelor până azi.

Deci nu e valabilă nici teoria PP care închipuie o farfurie cu centrul pe axa stelei polare căci tot un centru poate fi considerat şi polul sud plasat pe axa cerească sudică unde nu se află o stea.

...Şi nu este valabilă nici teoria PS deoarece: cum stelele se învârt în emisfera nordică în jurul axei polare păstrând semnele şi cele în jurul axei cereşti sudice în sens contrar păstrând semnele, ar însemna că la ecuator ar trebui să vedem deoadată pe cer mişcări stelare cu viteze imense unele faţă de altele în sensuri contrare. Lucru care nu se observă absolut deloc. E vorba că viteza tangenţială la cerc a stelelor este tot mai mare cu cât cercul pe care se învârt are rază tot mai mare şi cum avem cercuri de rotaţie cu centrul pe axa polară şi cercuri de rotaţie cu centrul pe axa cerească sudică înseamnă că la ecuator ar trebui să vedem stelele mişcându-se pe cercurile tangente în sens contrar unele faţă de altele cu viteze maxime. Dacă nu vedem, şi n-a văzut nimeni şi cum nu vedem aşa ceva rezultă clar că pământul nu poate să fie sferic aşa cum s-ar putea modela neglijând nişte observabile esenţiale ca astea de care am pomenit nu numai acum ci pe tot parcursul explicaţiilor pe tema asta.

Deci minciunikaa nu-mi aparţine mie ci ea aparţine ştiinţificilor mamoniaci lăudăroşi şi înobelaţi în deşert cu titluri nobeleare, fraieri păcăliţi şi autopăcăliţi ce au păcălit apoi pentru bani şi faimă o gLume întreagă cu născocelile lor explicaţioniste... oare nu pe ei ar fi trebuit să-i prindeţi?.. dar fiindcă-i consideraţi sfinţi şi mari şi infailibili, iată că îl desconsideraţi pe Dumnezeu şi scripturile Lui care mărturisesc Adevărul, i-aţi crezut pentru că aşa aţi învăţat voi la şcoală să minţiţi folosind formulele şi teoriile speculative ale calculelor absurde născocite de vrăjitorii moderni.

Nu există = fără Dumnezeu!

Mai sus am tras o concluzie greşită pe care am bolduit-o, căci pentru observatorul aflat pe pământ la polul nord şi apoi la polul sud, dacă el vede de jos învârtirile stelelor într-un sens în jurul stelei polare, respectiv în sens contrar în jurul centrului ceresc sudic, el deplasându-se spre ecuator va vedea stelele deplasându-se toate în acelaşi sens. Iar dacă am presupune că pământul este o planetă sferică atunci s-ar putea închipui şi crede că toate stelele se învârtesc în jurul axei steaua_polară-centrul_ceresc_sudic care ar trece prin mijlocul sferei pământului conform modelului din teoria pământului sferic PS. Deci stelele se rotesc în sens contrar faţă de privitor şi nu faţă de axa asta aşa cum am presupus eu greşit în explicaţii.

Să continuăm însă logica simplă.

Pentru observatorul ce se află la polul nord, steaua polară este fixă la zenit pe parcursul anului, iar dacă el se află la polul sud, atunci centrul ceresc sudic se află fix la zenit pe tot parcursul anului deci aceste puncte cereşti rămân fixe faţă de pământ şi de privitorul aflat sub ele ca să le vadă pe ele la zenit.

Iar mişcarea asta circulară a pământului sferic în jurul axei steaua_polară-centrul_ceresc_sudic sau a stelelor în jurul axei se vede de jos că este una cu viteză constantă.

Dar dacă mişcarea unghiulară este constantă şi am presupune că pământul este sferic şi fix ca în geocentrism atunci viteza prin cer a stelelor mai depărtate de axă ar trebui să fie mult mai mare decât a stelelor apropiate de axă deoarece razele cercurilor pe care se învârt sunt diferite aşa cum se vede de la polul nord sau sud, cele depărtate mişcându-se în acelaşi timp pe cercuri cu raze mult mai mari faţă de cele mai apropiate de steaua polară sau a centrului ceresc sudic adică faţă de axă şi ca atare viteza lor prin cer ar fi mult mai mare cu cât ne depărtăm de poli, şi viteza asta maximă a stelelor ar trebui deci să se vadă de la ecuator căci de acolo vedem stelele cele mai depărtate de axă şi cu toate astea viteza rectilinie a stelelor pe cer la ecuator este constantă şi egală cu viteza de rotaţie a lor la poli căci ele parcurg distanţa de la răsărit la apus cu aceiaşi viteză cu care parcurg la poli jumătate de cerc...

...însă toate ar trebui să se mişte astfel încât unele faţă de altele să nu-şi schimbe poziţa căci semnele formate de formaţiunile cereşti îşi păstrează desenul văzut de jos de parcă toate s-ar afla fixate pe un corp rigid nevăzut ce s-ar roti în jurul axei amintite. Putem presupune deci fie un cer fix ce înconjioară un pământ sferic ce se roteşte în jurul axei fie un pământ sferic fix şi înconjurat cu cer cu stele ce se rotesc în jurul axei.

Dar avem anotimpurile şi micşorarea zilei iarna şi mărirea zilei vara explicată în teoriile PS prin înclinarea axei pământului faţă de ortogonala pe planul format de rotaţia pământului în jurul soarelui pe un cerc sau o elipsă cu focarele foarte apropiate şi cu soarele în centrul cercului sau într-unul din focarele elipsei.

Cum la polul nord nu se observă pe parcursul întregului an o schimbare de poziţie a stelei polare şi nici la polul sud a centrului ceresc sudic în jurul cărora se rotesc stelele înseamnă că am putea crede că pământul se înclină cu cer cu tot indiferent dacă stelele cu cer cu tot se rotesc în jurul axei sau dacă el se roteşte în jurul axei. Deci obligator împreună se înclină stelele şi pământul faţă de ortogonala pe planul de rotaţie al pământului în jurul soarelui.

Continuarea mai târziu...

[vsovivivi]

Lăsând Luna şi Soarele la o parte deocamdată, să încercăm pe baza celor discutate mai sus să observăm că avem o mişcare, adică un rotor ce produce această mişcare circulară. Şi cum ştim că doar energia electro-magnetică poate produce un rotor, putem presupune că stelele şi pământul formează un circuit electro-magnetic gigant, circuit în care există forţe ce rotesc la nesfârşit: fie pământul socotit glob în jurul axei, fie stelele în jurul axei cereşti unice, fie e altfel decât ne putem închipui.

Existenţa acestui circuit gigant este atestată nu numai de busolă ci şi de punerea în evidenţă a centurilor electro-magnetice de deasupra pământului numite centuri Van Allen testate de cosmonauţi, deci e clar că avem de-aface cu un circuit gigant electro-magnetic, circuit generator de rotaţie ciclică şi perpetuă.

Dacă presupunem că pământul ar fi sferic conform teoriei PS, atunci rotaţia ar fi provocată de liniile de câmp ce intră prin axa polară şi ies prin axa cerească sudică şi care sunt puse în evidenţă de orice ac magnetic, de orice busolă care arată nordul pentru că acul se plasează paralel cu liniile de câmp. Şi dacă pământul ar fi sferic atunci ar trebui ca pământul şi mările, prin mijlocul sferei, să fie bune conductoare electro-magnetice. Iar pământul şi apa nu sunt bune conductoare magnetice şi nici electrice.

Însă dacă presupunem că sigur este aceiaşi axă: cea polară cu cea sudică, adică dacă presupunem că pământul sferic este străbătut de această axă, atunci pentru a se produce rotorul, ar fi nevoie ca liniile de câmp să se închidă pentru a avea noi un circuit electro-magnetic, însă se observă că în acest model, liniile de câmp nu au cum să se închidă întrucât extremităţile axei: steaua_polară, centrul ceresc sudic, din moment ce se află pe aceiaşi axă, sigur se află la distanţă maximă, pe o aceiaşi dreaptă şi deci liniile de câmp nu se pot închide, şi practic avem un circuit electro-magnetic deschis adică întrerupt, căci este format de o unică axă cu extremităţile depărtate între ele la cea mai mare distanţă posibilă.

Un circuit magnetic întrerupt nu produce rotor şi fără rotor nu există mişcare perpetuă şi ciclică.

Deci singura posibilitate este ca să avem două axe verticale şi paralele: axa polară cerească nordică pe unde intră liniile de câmp electro-magnetic respectiv axa cerească sudică pe unde ies liniile de câmp electro-magnetic, ce pot fi asemănate cu două miezuri de ferită în jurul cărora avem bobinele prin care circulă şi se rotesc stelele.

Pentru ca să se închidă circuitul electro-magnetic prin aceste 'miezuri' e nevoie ca liniile de câmp să să se închidă prin medii ce permit acest lucru şi ca energia să nu se disperseze în neant, de aceea iată cum partea plană de jos formată din apele de jos adunate în mări şi din uscatul de pe care ele s-au scurs pentru ca să se arate uscatul, precum şi apele de sus, de deasupra cerului-tărie, formează nişte dirijoare-reflectoare electro-magnetice ce fac ca liniile de câmp să se poată închide alunecând pe suprafaţa lor şi să formeze un circuit electro-magnetic gigant care poate face ca milioanele de stele de deasupra pământului plat la suprafaţă şi rond în adânc, să se rotească ele în jurul celor două axe paralele.

Astfel iată că singurul model plauzibil este cel al unui pământ semisferic acoperit de ape prin părţi cu două axe paralele între ele şi perpendiculare pe suprafaţa plană a pământului, în jurul cărora se învârt stelele la nesfârşit.

Mulţi se întreabă atunci de ce nu vedem marginile laterale ale suprafeţei plane a pământului semisferic acoperit de ape prin părţi.

Păi din moment ce creaţia este mică şi noi ne aflăm în creaţie cum atunci ar putea vedea cineva o margine cu ceva ce nu este creat? Dacă ar vedea cineva ceva ce nu este creat, ar însemna că şi acel lucru este creat, şi fiind împreună cu noi în creaţie, n-ar mai fi o margine a creaţiei ci o margine a unui lucru creat şi am putea să mergem mai departe de el ca să căutăm să vedem marginea. Şi noi tot mergem şi nu dăm de ea şi ajungem de unde am plecat. Iar asta nu înseamnă că ne aflăm pe o sferă căci marginea sferei este toată suprafaţa ei ci că locuim într-o creaţie mică şi finită, căci noi am mers drept pe deasupra unei suprafeţe plane. Dacă ai avea sferă lână sferă ca în teoriile planetare, atunci ai tot străbate alte şi alte spaţii, dar noi oriunde mergem avem mereu acelaşi Cer deasupra, acelaşi care se vede de jos de pe pământ, deci la concluzia că locuim într-o creaţia mărginită şi mică ne împinge logica cea mai simplă, căci observăm că vedem mereu aceleaşi lucruri şi ajungem mereu de unde am plecat oricât am căuta marginile sau să depăşim limitele.

Dar sfinţenia Domnului şi dragostea lui trece până dincolo de margini depăşind orice limite... deci cine atunci mărgineşte pe om? Cine şi ce îl face pe om să fie un om mărginit?.. ca să nu vrea el să vadă în Duhul tot Adevărul şi înnoirea Lui.