Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Stadiile evolutive ale pacatelor

„fenomene intrinsec existente”
„apucare de sine”
„iubire de sine”
„patimile atractiei, aversiunii si indiferentei”
„trup contaminat”

---------------------
Privind fenomenele externe (trupuri/ambient) si cele interne (senzatii/ganduri/emotii) ca existand prin sine, intr-un mod intrinsec, autonom, vom concepe in mod natural si un „eu intrinsec, independent”.

Acest pacat foarte subtire se numeste „apucare de sine” sau „parere de sine”.

„Apucarea de sine” vede persoanele ca fiind „intrinsec diferite”.

Aceasta vedere gresita (pacatoasa) suscita in mod natural „iubirea de sine”.

Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme frumoase se declanseaza in mod spontan „patima atractiei”.


Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme dizgratioase se declanseaza in mod spontan „patima aversiunii/furiei”.


Cu „iubire de sine”, cand mintea percepe forme neutre se dezvolta in mod natural „patima indiferentei/nepasarii”.


Aceste pacate ne forteaza sa comitem fapte care vor avea ca efect grefarea unui trup contaminat, patruns de suferinta.

Iar un trup contaminat va perpetua in mod natural dezvoltarea pacatelor.

---------------

Spunem ca un prunc/copil este "nevinovat",
pentru ca "apucarea de sine" la aceasta varsta este firava, incipienta, aproape insesizabila.

Fara apucare de sine o persoana este minunata, perfecta.

Insa pe masura ce creste, aceasta se va ingrosa in mod natural.

Numai cultivarea factorului mental corect, "intelepciunea naturii ultime",
poate contracara eficient aceasta dezvoltare a "raului radacina" si in cele din urma sa-l elimine complet.