Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ! + ( rugaciuni ce au miscat sufletul nostru )

[cristiboss56]

[cristiboss56]

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog.Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă.Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare.Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit.Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună.Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi.Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune.Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu.Aşa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului.Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine.Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup.Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc.Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!




O, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare! Cu frica, cu credinta si cu dragoste cazand inaintea sfintei tale icoane, te rugam: Nu intoarce fata ta de la noi, cei ce ne cucerim tie, Maica milostiva, roaga pe Fiul tau si Domnul Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, sa daruiasca pace tarii noastre. Sfanta Sa Biserica sa o pazeasca neclintita de necredinta, de eresuri si de dezbinare, caci nu avem alt ajutor, nici alta nadejde afara de tine, Nascatoare de Dumnezeu.
Tu esti Ajutatoarea si Aparatoarea cea atotputernica a neamului crestinesc. Izbaveste pe cei care se roaga tie de caderea in pacat, de asuprirea oamenilor rai, de toata nevoia si ispita, de tot necazul si de moartea cea naprasnica. Daruieste-ne noua duhul smereniei, inima infranta, curatia cugetelor, ca laudand cu multumire maretia ta sa ne invrednicim toti de Imparatia Cerurilor si acolo impreuna cu toti Sfintii sa preamarim Preacinstitul si de mare cuviinta Nume al Tatalui si al Fiului, si al Sfantului Duh, in vecii vecilor. Amin!

[cristiboss56]

” Preacurata si binecuvantata de Dumnezeu Nascatoare Marie, Maica cea buna a Bunului Imparat, varsa mila Fiului Tau si Dumnezeului nostru, spre patimasul meu suflet, si cu rugaciunile tale ma indrepteaza spre fapte bune, ca cealalta vreme a vietii mele, fara prihana sa o trec, si pentru tine Raiul sa dobandesc, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, care esti una Curata si binecuvantata.
Ingerul lui Hristos, pazitorul meu cel Sfant si acoperitorul sufletului si al trupului meu, iarta-mi toate cate am gresit in ziua de astazi, si de toata viclenia vrajmasului meu celui potrivnic ma izbaveste, ca sa nu manii cu nici un pacat pe Dumnezeul meu si te roaga pentru mine pacatosul si nevrednicul rob, ca sa ma arati vrednic bunatatii si milei Preasfintei Treimi si Maicii Domnului meu Iisus Hristos si tuturor Sfintilor. Amin. ”



” Împărăteasa mea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, ajutătoarea săracilor şi primitoarea străinilor, bucuria celor întristaţi şi acoperământul celor necăjiţi, vezi nevoia mea şi necazul meu; ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii, dezleagă-l precum vrei, că nu am alt ajutor în afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin ”



” Important este însă pentru noi să avem conştiinţa legăturii cu Maica Domnului şi să ne simţim angajaţi întru cinstirea Maicii Domnului ca să fim în cultul Bisericii noastre, să fim încadraţi în cultul Bisericii noastre, nu numai la sărbătorile Maicii Domnului, ci totdeauna când ne aducem aminte şi de Maica Domnului, şi să o ţinem în cinstirea care i se cuvine celeia ce este, după exprimarea Bisericii, “mai înaltă decât cerurile şi mai curată decât strălucirile soarelui”, ca ceea ce este “mărirea a toată lumea”, ca ceea ce “din oameni a răsărit şi pe Stăpânul – pe Domnul Nostru Iisus Hristos – L-a născut”. Să avem conştiinţa aceasta a măreţiei Maicii Domnului şi să ne simţim sub acoperământul ei, în ocrotirea ei, în cuprinsul atenţiei ei şi pentru fiecare dintre noi. În cazul acesta suntem în rosturile pe care le vrea Biserica noastră şi pe care Biserica noastră ni le pune în atenţie.
Cât priveşte pe cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, străini de ortodoxie, eterodocşii, să ne rugăm lui Dumnezeu să-i miluiască şi să ne pară rău că n-au bucuriile pe care le avem noi din cinstirea Maicii Domnului, că n-au ajutorul pe care-l avem noi din cinstirea Maicii Domnului. Cred că Maica Domnului va fi bună şi cu necinstitorii ei, sau în orice caz va fi bună cu cei care nu o cinstesc pur şi simplu, nu că au ceva împotriva Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului e bună şi o să-i înţeleagă şi pe cei care sunt cuprinşi de neputinţa aceasta a mândriei sau de păcate care nu-i lasă să înţeleagă lucrurile aşa cum sunt, pentru că nu se lasă conduşi de Biserică. Părintele Arsenie Boca, Dumnezeu să-l odihnească, zicea că “în mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă” aşa că Maica Domnului o să-nţeleagă pe cei care au avut minte strâmbă şi noi dorim ca oamenii să aibă măcar bucuria pe care o avem noi din faptul că suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Dumnezeu să ne ajute! ” ( Arhimandrit Teofil Părăian )

[cristiboss56]

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, că nu sunt vrednic, nici în stare să caut şi să privesc spre înălţimea cerului, încovoiat fiind de greutatea păcatelor mele. Deci cu dreptate este ca eu, desfrânatul, eu, spurcatul, cel ce am greşit mai mult decât tot omul să fiu urât, ca un necurat, de tine, cea curată, de tine, cea fără prihană, de tine, cea neîntinată, şi cu sufletul, şi cu trupul. Dar fiindcă te-ai arătat Maică Aceluia ce „nu a venit să cheme pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă”, iată cu frică mă apropii de tine, cerând să iau iertare prin tine greşelilor mele celor nepovestite.
Deci să nu mă treci cu vederea, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, nici pe mine cel leneş, necurat, nevrednic cerului şi pământului şi vrednic de toată munca şi pedeapsa, cel ce mai mult decât toată firea omenească an greşit, ci urmând milostivirea şi iubirea de oameni a Fiului şi Dumnezeului celui bun, caută spre mine cu ochiul tău cel milostiv şi primeşte această proastă şi trândavă rugăciune a mea, şi ducând-o Fiului tău şi Dumnezeu, cere-mi mie iertare, Preacurată, de cele ce nebuneşte în viaţă am săvârşit, înputernicindu-mâ cu rugăciunile cele bine primite către Fiul tău, să întâmpin cu osârdie şi slujbele cele de amiază şi de noapte şi de miezul nopţii şi de dimineaţă. Aşa, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, nu lepăda suspinele mele cele din inimă, nu trece cu vederea tânguirile mele. ci caută spre dorul meu cel înfocat către tine, nu stinge nădejdea mea spre tine, ci primeşte ticăloasa mea cerere, nu mă lepăda pe mine de la faţa ta, ca nu cumva vicleanul vrăjmaş, aflându-mă pustiu şi gol de acoperământul şi sprijineala ta, să mă smerească şi să mă înghită cu desăvârşire.
Pentru aceasta întâmpină-mă şi mă sprijineşte, Preafărădeprihană, pe mine, păcătosul şi smeritul. Şi mă scoate din tirania cea amară a diavolului. lzbăveşte-mă de pândirea şi de bântuiala viclenilor draci şi mă învredniceşte fără de împiedicare să vieţuiesc şi împărăţia cerului să o dobândesc, pentru că ai putere, fiind Maică a lui Dumnezeu. Ca şi eu, prin tine dobândind mântuire, totdeauna să măresc şi să slăvesc sprijinirea ta cea adevărată şi temeinică, pentru că binecuvântată eşti în vecii vecilor. Amin.

(Din rugăciunile Sfinţilor Părinţi publicate de
Cuviosul Nicodim Aghioritul în APANTHISMA (Constantinopol, 1799), traduse în româneşte la Mănăstirea Neamţul (1827))

[cristiboss56]

Preasfăntă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, Doamna lumii, lauda mea, nădejdea mea, scăparea mea, părtinitoarea mea, acoperământul, mângâierea, veselia mea, mi- luieşte-mă pe mine cel stăpânit de multe greşale şi arată îndurările tale cele grabnice către mine, păcătosul şi cu totul spurcatul. Ceea ce ai născut Lumina cea adevărată, luminează ochii cei înţelegători ai inimii mele. Ceea ce ai purtat în pântece Izvorul nemuririi, înviază-mă pe mine, cel omorât de păcat. Maica cea bună a Celui bun, cea iubitoare de oameni a Celui iubitor de oameni, cea milostivă a Celui milostiv, a Preaînduratului Dumnezeu, dă umilinţă şi zdrobire în inima mea, scoate-mă din robiile cugetelor mele şi dăruieşte-mi minte mâhnită şi ostenitoare intru această slăvire a ta. Şi imi dă mie lacrimi de pocăinţă şi de umilinţă, ca să laud şi să slăvesc întru tot sfânt numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.




Ceea ce singura esti bucurie celor scârbiţi şi părtinitoare celor ce se nedreptăţesc, mângâierea celor ce plâng şi ajutor celor neajutoraţi, cercetare celor neputincioşi, acoperământ şi sprijineală celor ce se chinuiesc, liman celor ce se înviforează şi toiag orbilor, povăţuitoare celor rătăciţi şi scăpare tare celor din nevoi, Născătoare a lui Dumnezeu cu totul fără de prihană, ia aminte la această ticăloasă şi netrebnică rugăciune a mea, pe care o aduc ţie cu inima strânsă şi scapă-ină de viforul cel rău al gândurilor. Izbăveşte-mă de somnul cel greu care mi sa pricinuit din lenevire şi depărtează de la mine trândăvia cea cumplită. Izbăveşte-mă de tirania cea amară a dracilor, scoate-mă din obiceiul cel rău al patimilor şi, precum ştii, mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul robul tău, cel ce intru tine, după Dumnezeu, mi-am pus nădejdile mântuirii.
Dă-mi mie, Preacurată, cu osârdie să fac poruncile Fiului tău şi Dumnezeului nostru şi să păzesc totdeauna aşezămănturile Lui cele mântuitoare şi mă întăreşte sâ-I înalţ cu cuget treaz şi cu minte deşteaptă cântări de slăvire bine primite. Căci nădăjduind întru tine, Pricinuitoarea bunătăţilor şi Ajutătoarea, aduc această cerere, aşadar, să nu cad din nădejdea cea către tine, Preacurată, nici să mă întorc smerit şi ruşinat ci să aflu prin tine , de Dumnezeu dăruită Stăpână, sfârşit grabnic cererilor mele. Ca totdeauna, ca pe o ajutătoare a noastră, a păcătoşilor, şi împlinitoare a cererilor mele, să te laud şi să te măresc pe tine, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Preluate din Rugăciunile Sfinţilor Părinţi
publicate de Cuviosul Nicodim Aghioritul în APANTHISMA (Constantinopol, 1799), tradus e în româneşte la Mănăstirea Neamţul (1827).



Va doresc un sfarsit de saptamna binecuvantat.
Dumnezeu si Maicuta Domnului sa va ocroteasca.
Doamne ajuta!

[cristiboss56]

O, Preacinstită Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, Ceea Ce cu strălucirea sufletului Tău uimeşti privirile îngereşti şi cu desăvârşita dorire spre cele dumnezeieşti covârşeşti înălţimea cugetării serafimilor, Ceea Ce eşti Sălaş preacinstit al miresmei tuturor darurilor Cuvântului, Ceea Ce în braţele Tale de maică ai purtat Focul Ce arde spinii păcatelor noastre, fiind aprinsă cu dorirea celor nematerialnici, Însăţi Stăpână, caută cu milostivire spre robii Tăi, cei ce se primejduiesc prin marea multor ispite. În patul lenevirii zăcând sufletele noastre, ne-am despărţit de cugetarea la lucrarea faptelor bune şi în somnul păcatelor fiind noi nu am ajuns la cunoaşterea voii dumnezeieşti. Dar ca Una Ce eşti tare Apărătoare celor căzuţi în întunericul patimilor şi cu mâna Ta cea tare ridici pe cei ce zac în mormântul osândirii, întoarce-Ţi privirea de Maică şi spre noi şi aminte la durerile noastre. În împietrire zac inimile noastre şi departe suntem de cărarea mântuirii. Vrednici de osândă ne-am făcut, închizând cămările sufletelor dinspre lumina pocăinţei. În întunericul multor patimi ne chinuim, dar nu voim a ne lepăda de răutăţile noastre. Cu ostenelile faptelor bune nu ne-am întărit şi de calea Adevărului ne-am depărtat. Vase a toată necurăţia ne-am făcut, deschizând poarta minţii gândurilor celor neroditoare. Spinii păcatelor culegem din ţarina inimii şi acoperământul nesimţirii ne desparte de cunoaşterea celor spre mântuire. Dar ca O Milostivă, aducând jertfa rugăciunii Tale neîncetate la tronul Treimii, roagă-Te să aflăm noi milă de la Hristos şi iertarea mulţimii păcatelor noastre. Sufletele cele pustiite de viforul păcatelor le luminează cu strălucirea Soarelui dreptăţii şi cu focul rugăciunii Tale arde toată cugetarea noastră pătimaşă, ca totdeauna să aducem Ţie mulţumire şi să Te lăudăm ca pe O Ocrotitoare nebiruită şi Dulce Cântare a cetelor îngereşti.

[cristiboss56]

O, Fecioară preamărită, înfrumuseţarea prodromiţilor şi lauda închinătorilor, tu i-ai spus Sfântului Petru Athonitul ca "Muntele Athosului l-am ales din toate părţile pământului şi am hotărât să îl afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor si pustnicilor", şi în acest munte ai voit a aduce icoana ta. O,împăcarea noastră cu Dumnezeu, care ne-ai dăruit nouă praznic de minuni izvorâtor al icoanei tale, nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre tine nădejdea bunei credinţe. Tu, care împleteşti cununi după vrednicie celor ce te lauda şi dăruieşti cererile tuturor ce te cinstesc după cuviinţă, din negura patimilor mântuieşte-ne, curăţind necurăţia noastră. Neadormită nouă păzitoare, care degrabă îi întâmpini pe cei ce te cheamă, dat-ai robilor tăi chipul feţei tale cel preacinstit şi cu totul luminos, pe care îl sărutăm mulţumind, şi cu dragoste şi credinţă închinându-i-ne. Arată-ţi milele tale, Născătoare de Dumnezeu, primind cererile de folos ale robilor tăi. Depărtează de la noi norul patimilor şi al ispitelor, izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi fii mijlocitoare a mântuirii noastre. Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină chipului tău nefăcut de mână omenească, ca să cinstim înfricoşatele minuni, semnele mai presus de fire ale icoanei tale. O, pavăză tare a clerului bisericesc şi sprijin al celor din cinul monahicesc, miluieşte şi mântuieşte cu rugăciunile tale pe ortodocşii arhierei, preoţi şi diaconi, pe toţi monahii şi pe tot poporul la icoana ta făcătoare de minuni. Caută spre noi cu milostivirea ta si cu rugăciunea ta, învredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască cu Hristos şi în locaşurile cereşti să se desfăteze. Cercetează-ne, maică iubitoare de fii, pe noi, robii tăi, cu darul tău şi dăruieşte celor neputincioşi tămăduire şi sănătate desăvârşită, linişte celor înviforaţi şi mântuire tuturor, în vecii vecilor. Amin.