Permite biserica ortodoxa eutanasia la pisici ?

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Yasmina

Pe de o parte,observ un dublu standard vizavi de ucidere:noi nu ucidem animale decat pe alea pe care le mancam,in rest...suntem tare milosi.

Păi e perfect normal să fim miloşi cu animalele, chiar şi cu acelea pe care mâine le vom sacrifica, cu durere, din nevoia de a ne hrăni pentru a trăi. Acesta nu e dublu standard, în sens negativ, ci flexibilitate a lucidităţii adaptative, dincolo de fanatism şi prejudecăţi.
La fel e şi cu moartea semenului. Nu merg peste nimeni, nu omor nici musca darmite tătarul. Dar când hoarda tătarilor vine să-mi ardă ţara şi să îmi ia copiii în robie, pun mâna pe sabie.

Actele de ucidere gratuită sunt condamnabile, fără doar şi poate. Cât priveşte tăierea animalelor pentru hrană, ce să zic: aşa e viaţa pe pământ. Nu noi am lăsat-o aşa.

P.S. În cazul poneiului, sunt de acord cu tine. Sunt limite peste tot, bine ar fi să le sesizăm cu discernământ.

[cezar_ioan]

http://www.romanianvoice.com/poezii/...moarteacap.php

[AlinB]

În prealabil postat de cezar_ioan

Păi e perfect normal să fim miloşi cu animalele, chiar şi cu acelea pe care mâine le vom sacrifica, cu durere, din nevoia de a ne hrăni pentru a trăi.

De ce, crezi ca ai muri de foame daca n-ai mai manca animale?

Actele de ucidere gratuită sunt condamnabile, fără doar şi poate. Cât priveşte tăierea animalelor pentru hrană, ce să zic: aşa e viaţa pe pământ. Nu noi am lăsat-o aşa.

Nu esti obligat sa maninci animale.
Dumnezeu nu te obliga, nici oamenii.
Nu exista nici o porunca in acest sens sau orice altceva prin care poti sa spui "asa e viata pe pamant".

Ca sa-ti dau un exemplu, daca un chinez maninca caini (si sunt muuulti chinezi) nu poti prin prisma experientei lor sa spui "asa e viata pe pamant" si sa maninci si tu caini.

La fel si cu carnivorii - indiferent cati carnivori ar fi, nu poti prin prisma experientei lor, sa-ti justifici alegerea ta, de a manca si tu carne, omorand animale.

[cezar_ioan]

Da, bine, ştiu, ştiu, ştiu...
Dar nu sunt atât de ambiţios legat de capcana ideilor pure. M-am lăsat de puritanism pe vremea când am sesizat riscul de a deveni cam ca userul Daniel. Am ales să trăiesc cum pot, în limitele strămoşilor mei, avînd grijă doar să nu-mi împietresc inima şi să nu păcătuiesc prea tare, lăsînd pe Domnul să îmi conducă paşii spre desăvârşire. Ambiţioşii puritani virează când ţi-e lumea mai dragă spre prăpăstii.
Mai mănînc şi eu câte un şniţel de pui sau o ciulama de porumbei, de câteva ori pe an, ce să-i faci... În general consum puţină carne, din raţiuni de sănătate mai întâi precum şi pentru că pur şi simplu nu am mare pohtă de fripturi.

Discuţiile purtate pe aici de dragul impecabilităţii gândirii nu mi se par folositoare pentru un creştin. Moderaţia, inclusiv în gândire, şade bine creştinului.
Avem posturi rânduite de Biserică. M-aş bucura să ne ţinem de ele, mai întâi şi să nu facem noi biserici puritaniste şi absolutiste înlăuntrul Bisericii. În fine, să mânce fiecare cum o crede de cuviinţă. Din partea mea, poftă bună tuturor! Şi lui Dumnezeu, mulţumire şi recunoştinţă şi slavă!