Permite biserica ortodoxa eutanasia la pisici ?

[AlinB]

Domul psiholog, incercati sa fiti propriul client din cand in cand, poate fi o experienta pozitiva, eu unul cel putin am oarece incredere in latura dvs. profesionala.

In contextul de fata de exemplu va puteti oferi urmatorul sfat: "Nu escaladati".

[cezar_ioan]

Respectăm, respectăm, nu-i bai. Desigur, nu escaladăm.
Că nu ne punem cu Alin, cum nici cu moartea, vai.

[AlinB]

În prealabil postat de cezar_ioan

Respectăm, respectăm, nu-i bai. Desigur, nu escaladăm.
Că nu ne punem cu Alin, cum nici cu moartea, vai.

Inteleg de ce v-au lasat clientii.
Iar daca decizia a fost inversa, va felicit chiar. :)

[Parascheva16]

Neurologic vorbind, sunt aproximativ aceleasi stimuli, dar faptul ca NU au un suflet nemuritor pe undeva face o diferenta majora.

Nu chiar. Animalele au creierul emotional, pe el se bazeaza. Cu alte cuvinte, pe instincte. Cand pisica vegheaza gaura soarecelui o face din instinct, nu ptr. a facut ea planuri strategice. Au si putin atasament de semenii lor, adica cand un alt caine moare, cainele ramas in viata il plange, la fel si pisica si asa.
Un atasament este.

Si oamenii au creierul emotional, dar au si cortexul pre-frontal, adica partea din fata, care lipseste la animale. Deaia aveam fruntea lata. Creierul rational, care trece prin ratiune semnalele venite de la creierul emotional. Insa acest creier se dezvolta in timp, pe la 21-25 de ani. In adolescenta, oamenii se bazeazea mai mult pe partea emotionala, decat pe cea rationala, de aceea fraza: "adolescentii nu gandesc" este adevarata.

Oamenii au ratiune, animalele instincte.
*
Sunt sfinti care ajutau animele ranite pe care la intalneau in cale. Sfinti care au avut ca si protectori animele salbatice.

[Parascheva16]

@Yasmina

Dar nu se pot muta parintii tai in alta parte, sa le piarda urma rudele?
Sau sa ii iei la tine ptr. o perioada sau definitiv?

Cam greu sa se descurce ai tai, mai ales daca sunt singuri printre rudele tale. E cam greu sa sustii de la distanta. Nu iti zic ca repros, ci din experienta. Una e cand esti acolo, alta e prin telefon.

[AlinB]

În prealabil postat de Parascheva16

Nu chiar. Animalele au creierul emotional, pe el se bazeaza. Cu alte cuvinte, pe instincte. Cand pisica vegheaza gaura soarecelui o face din instinct, nu ptr. a facut ea planuri strategice. Au si putin atasament de semenii lor, adica cand un alt caine moare, cainele ramas in viata il plange, la fel si pisica si asa.
Un atasament este.

Sigur ca este un atasament dar este unul construit pe reflexe.
Omului, ca fiinta superioara ii vine foarte usor sa formeze/conditioneze aceste reflexe afective, practic manipuleaza animalul.
Insa fara conotatii morale negative (in general) - pentru ca asa au fost lasate lucrurile de la Dumnezeu.

Insa acest creier se dezvolta in timp, pe la 21-25 de ani.

Sursa acestei informatii?

EU ma indoiesc.
Se dezvolta in masura in care este educational incurajat sa se dezvolte.
La unii nu se dezvolta cine stie ce, probabil, pana mor.

Sunt sfinti care ajutau animele ranite pe care la intalneau in cale. Sfinti care au avut ca si protectori animele salbatice.

Si..?

[Parascheva16]

În prealabil postat de AlinB

Sigur ca este un atasament dar este unul construit pe reflexe.
Omului, ca fiinta superioara ii vine foarte usor sa formeze/conditioneze aceste reflexe afective, practic manipuleaza animalul.
Insa fara conotatii morale negative (in general) - pentru ca asa au fost lasate lucrurile de la Dumnezeu.

Nu neaparat manipuland, in sens negativ. Bunica de la tara avea caine si mereu cand mergeam la ea cainele topaia si face ture de intampinare si era numai langa mine. Si nu locuiam acolo, ci mergeam o data pe saptamana/luna.

Un atasament exista si cred ca putin mai mult decat simple reflexe, dar in nici un caz la nivelul la care tot spun unii oameni. Am vazut pe un canal despre animale, un "medium" care stia ce gandesc animalele si le spunea stapanilor ce gandeau ele si ce simteau si ce sa faca stapanii. Aia e deja nebunie. Sau oameni care isi duc cainii la frizerie, la piscina, le fac nunta, le cumpara haine, dorm cu ele in pat, le pupa toata ziua, mananca cu ele pe masa. Si majoritatea care fac asa sunt femei, nu barbati.

Sursa acestei informatii?

EU ma indoiesc.
Se dezvolta in masura in care este educational incurajat sa se dezvolte.
La unii nu se dezvolta cine stie ce, probabil, pana mor.

Sursa: "The Femal Brain", "The Male Brain" de Brizendine, Louann Md
"Hooked: New Science on How Casual Sex is Affecting Our Children" de Bush, Freda McKissic; McIlhaney Jr., Joe S.
Autorii de mai sus sunt medici.

Cartile dl.Virgiliu Gheorghe si sursele mentionate de el.
*
Eu vorbeam despre cand se dezvolta in mod normal creierul ca si organ, cand ajunge la maturitate, cand are capacitatea sa proceseze rational toate informatiile si sa blocheze instincteze primare (ma refer mai ales la cele sexuale). Cum functioneaza creierul la 16 ani si cum functioneaza la 21. Am spus la modul general. Ca parintele si profesorii nu iau in seama aceste lucuri, poate afecta. Eu vroiam sa subliniez faptul ca omul are creierul rational si creierul emotional, iar animalul doar pe cel emotional.

De ce crezi ca in State tanarul are voie alcool si sa voteze abia la 21 de ani? Sau companiile de inchiriat masini, nu accepta clienti sub 25 de ani.

E adevarat ca unii oameni nu se dezvolta cum trebuie, dar asta tine de mediu, nu de organ. Cortexul prefontal il are tot omul. Acum, ca sufera leziuni in copilarie, ca nu este stimulat sa se dezvolte la maxim, ca mediul nu este propice, ca consuma televizor, alcool si droguri, e alta poveste.
Dar se poate ameliora situatia sau sa se schimbe complet, dar aici intervine metanoia si Biserica.

Si..?

Asta inseamna ca nu e gresit cand vezi un animal ranit si ii ingrijesti ranile. Asa cum si taranul cheama veterinarul sa ii ingrijeasca vaca sau calul bolnav.

[stoicadorina]

În prealabil postat de Parascheva16

Nu chiar. Animalele au creierul emotional, pe el se bazeaza. Cu alte cuvinte, pe instincte. Cand pisica vegheaza gaura soarecelui o face din instinct, nu ptr. a facut ea planuri strategice. Au si putin atasament de semenii lor, adica cand un alt caine moare, cainele ramas in viata il plange, la fel si pisica si asa.
Un atasament este.

Si oamenii au creierul emotional, dar au si cortexul pre-frontal, adica partea din fata, care lipseste la animale. Deaia aveam fruntea lata. Creierul rational, care trece prin ratiune semnalele venite de la creierul emotional. Insa acest creier se dezvolta in timp, pe la 21-25 de ani. In adolescenta, oamenii se bazeazea mai mult pe partea emotionala, decat pe cea rationala, de aceea fraza: "adolescentii nu gandesc" este adevarata.

Oamenii au ratiune, animalele instincte.
*
Sunt sfinti care ajutau animele ranite pe care la intalneau in cale. Sfinti care au avut ca si protectori animele salbatice.

Emotionanta este in acest sens povestirea leului vindecat de Sfantul Gherasim de la Iordan.

"Sfântul Gherasim și leul Iordan

Următorul popas îl facem la Mănăstirea Sfântul Gherasim de la Iordan.
Acesta a vieţuit aici prin secolul şase. A dus o viaţă plăcută lui Dumnezeu. Viaţa monahală era foarte aspră. Părinţii începători făceau diferite ascultări iar când deveneau mai sporiţi se nevoiau în pustietate în deplină tăcere. Mâncau doar pâine şi apă nu consumau fiertură şi se ocupau cu lucrul de mână. Duminica veneau în mănăstire, participau la Sfânta Liturghie, se spovedeau, se împărtăşeau, primeau hrană fiartă şi puţin vin.
Sfântului Gherasim a fost slujit de un leu aşa ca şi cum l-ar sluji un om. Se povesteşte că umblând prin pustiul Iordanului a întâlnit un leu bolnav, care i-a arătat piciorul umflat în care intrase un ghimpe mare.
Animalul se uita spre stareţ cu ochi blânzi, parcă rugându-l să-l vindece. Văzându-i suferința i-a scos spinul, curăţându-i rana care se infectase. L-a pansat cu o cârpă şi i-a dat drumul să plece. După ce s-a vindecat a rămas lângă stareț ca un ucenic, umblând după dânsul ori unde se ducea. Părinţii aveau un catâr folositor la cărat apă de la râul sfânt Iordan, pentru folosul obștii. Sfântul Gherasim a poruncit să dea catârul în seama leului, să umble cu el şi să-l pască pe lângă apa curgătoare. Într-una din zile, acest a s-a îndepărtat în timp ce leul dormea la soare. Trecând din Arabia un om cu cămile, a văzut catârul, l-a prins, apoi l-a luat cu animalele sale. Leul a venit în mănăstire singur. Stareţul crezând că leul a mâncat animalul îi vorbi ca unui frate spunându-i că va trebui să care apă de la Iordan în locul măgarului. Cu un vas mare în spate regele animalelor făcea întocmai cum i se se poruncise. Un soldat venind în mănăstire să se roage a fost impresionat de această ascultare făcută de animal. Le-a dat trei galbeni părinţilor să cumpere un catâr şi pentru a elibera leul de această robie.
Negustorul care furase leul trecând spre cetatea Ierusalimului pe acelaşi drum avea cu el şi catârul mănăstirii. Leul a recunoscut animalul de cum l-a văzut şi s-a repezit la el. Hoțul a fugit îngrozit iar falnicul rege al animalelor a luat de frâu micul cărăuș legat împreună cu cele trei cămile ce purtau în spate desăgi cu grâne şi l-a dus la stareţ. Mare bucurie au avut de găsirea acestuia. De atunci leul a fost numit
Iordan. El a stat în mănăstire cinci ani după care a plecat. La o vreme când a revenit stareţul murise. Un vieţuitor l-au dus la mormântul sfântului. Dându-și seama că cel ce-i fusese stăpân și binefăcător nu mai este, Iordan a murit pe loc. Prin această întâmplare Dumnezeu a dorit să preamărească pe cel ce L-a preamărit pe El, adică pe Sfântul Cuviosul Gherasim, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa.
Se spune că din Mănăstirea Sfântul Gherasin de la Iordan, cu post şi cu rugăciune, a trecut Preotul Zosima de cealaltă parte a Iordanului s-o împărtăşească pe Maria Egipteanca ce a postit mai bine de patruzeci de ani în pustie și a devenit sfântă."
( din cartea De florii in tara lui Iisus" de D.S)

[Parascheva16]

În prealabil postat de stoicadorina

Emotionanta este in acest sens povestirea leului vindecat de Sfantul Gherasim de la Iordan.

Foarte frumos. :)

Eu ma gandisem la Sf.Fanurie, la Pr.Arsenie Boca, la Sf. Mucenic Vlasie si la Rugaciunea Sfantului Modest pentru animale.

De Pr.Arsenie Boca nu stiu sa fi vindecat animale, dar stiu ca era prieten cu ursii.

În prealabil postat de stoicadorina

Emotionanta este in acest sens povestirea leului vindecat de Sfantul Gherasim de la Iordan.

"Sfântul Gherasim și leul Iordan

Următorul popas îl facem la Mănăstirea Sfântul Gherasim de la Iordan.
Acesta a vieţuit aici prin secolul şase. A dus o viaţă plăcută lui Dumnezeu. Viaţa monahală era foarte aspră. Părinţii începători făceau diferite ascultări iar când deveneau mai sporiţi se nevoiau în pustietate în deplină tăcere. Mâncau doar pâine şi apă nu consumau fiertură şi se ocupau cu lucrul de mână. Duminica veneau în mănăstire, participau la Sfânta Liturghie, se spovedeau, se împărtăşeau, primeau hrană fiartă şi puţin vin.
Sfântului Gherasim a fost slujit de un leu aşa ca şi cum l-ar sluji un om. Se povesteşte că umblând prin pustiul Iordanului a întâlnit un leu bolnav, care i-a arătat piciorul umflat în care intrase un ghimpe mare.
Animalul se uita spre stareţ cu ochi blânzi, parcă rugându-l să-l vindece. Văzându-i suferința i-a scos spinul, curăţându-i rana care se infectase. L-a pansat cu o cârpă şi i-a dat drumul să plece. După ce s-a vindecat a rămas lângă stareț ca un ucenic, umblând după dânsul ori unde se ducea. Părinţii aveau un catâr folositor la cărat apă de la râul sfânt Iordan, pentru folosul obștii. Sfântul Gherasim a poruncit să dea catârul în seama leului, să umble cu el şi să-l pască pe lângă apa curgătoare. Într-una din zile, acest a s-a îndepărtat în timp ce leul dormea la soare. Trecând din Arabia un om cu cămile, a văzut catârul, l-a prins, apoi l-a luat cu animalele sale. Leul a venit în mănăstire singur. Stareţul crezând că leul a mâncat animalul îi vorbi ca unui frate spunându-i că va trebui să care apă de la Iordan în locul măgarului. Cu un vas mare în spate regele animalelor făcea întocmai cum i se se poruncise. Un soldat venind în mănăstire să se roage a fost impresionat de această ascultare făcută de animal. Le-a dat trei galbeni părinţilor să cumpere un catâr şi pentru a elibera leul de această robie.
Negustorul care furase leul trecând spre cetatea Ierusalimului pe acelaşi drum avea cu el şi catârul mănăstirii. Leul a recunoscut animalul de cum l-a văzut şi s-a repezit la el. Hoțul a fugit îngrozit iar falnicul rege al animalelor a luat de frâu micul cărăuș legat împreună cu cele trei cămile ce purtau în spate desăgi cu grâne şi l-a dus la stareţ. Mare bucurie au avut de găsirea acestuia. De atunci leul a fost numit
Iordan. El a stat în mănăstire cinci ani după care a plecat. La o vreme când a revenit stareţul murise. Un vieţuitor l-au dus la mormântul sfântului. Dându-și seama că cel ce-i fusese stăpân și binefăcător nu mai este, Iordan a murit pe loc. Prin această întâmplare Dumnezeu a dorit să preamărească pe cel ce L-a preamărit pe El, adică pe Sfântul Cuviosul Gherasim, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa.
Se spune că din Mănăstirea Sfântul Gherasin de la Iordan, cu post şi cu rugăciune, a trecut Preotul Zosima de cealaltă parte a Iordanului s-o împărtăşească pe Maria Egipteanca ce a postit mai bine de patruzeci de ani în pustie și a devenit sfântă."
( din cartea De florii in tara lui Iisus" de D.S)

Nu mai stiu ce sfint din Egipt, parca insusi Sf. Antonie cel Mare, a vindecat de orbire puiul unei hiene. Drept care mama puiului ii aducea in mod regulat pielea vinatului, spre a se inveli cu ea in noptile reci din desert.