Remember

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă îi pomenește duminica aceasta pe Sfinții Părinți care au participat la Sinodul al IV-lea Ecumenic, ținut la Calcedon, în anul 451. A fost convocat de Împăratul Marcian și a rămas în istorie drept unul dintre cele mai importante Sinoade.

Decisivă a fost respingerea ereziei monofizite, Părinții stabilind atunci în canoane învățătura Ortodoxă cu privire la Persoana Mântuitorului Iisus Hristos și la cele două naturi sau firi ale Sale.

„Sinodul al IV-lea de la Calcedon a condamnat erezia care a luat fiinţă în urma controverselor hristologice şi trinitare din secolul IV. Iată în secolul V monofizitismul este o consecinţă a ereziilor ariene şi o consecinţă a ereziilor condamnate deja în primele trei sinoade ecumenice. Formula pe care o cunoaştem de la Sinodul IV ecumenic acceptată de Sfinţii Părinţi care s-au întrunit la Calcedon este aceea că Mântuitorul Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat şi Om adevărat. Firile Mântuitorului sunt neîmpărţite şi nedespărţite, aşa ne învaţă Sfinţii Părinţi de la Calcedon. De aceea, noi credem şi mărturisim şi propovăduim că Mântuitorul Iisus Hristos este şi va rămâne Dumnezeu adevărat şi Om adevărat”, a declarat PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

La Calcedon nu s-au luat doar hotărâri dogmatice, ci și administrative, cea mai importantă dintre ele fiind stabilirea ordinii canonice a Tronurilor Apostolice, așa numit-a Pentarhie: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim.

[cristiboss56]

Astăzi s-au împlinit 145 de ani de la nașterea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. A văzut lumina zilei pe 18 iulie 1868, la Topliţa, în judeţul Harghita. A studiat la Institutul Teologic-pedagogic din Sibiu şi la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta.

„În 1895 obține titlul de doctor în filologie cu o lucrare dedicată vieții și operei Poetului Mihai Eminescu. De remarcat este faptul că această lucrare este prima în literatura română consacrată lui Poetului Mihai Eminescu. În această lucrarea patriarhul Miron Cristea folosește pentru a-l caracteriza o sintagmă care a făcut ulterior carieră în istoria literaturii române numindu-l Luceafărul poeziei românești”, a declarat pentru TRINITAS TV Gheorghe Vasilescu - Arhiva Sfântului Sinod.

A fost hirotonit diacon celib în 1900, călugărindu-se după doi ani și luând numele Miron.

„Ieromonahul Miron Cristea începe să desfășoare acum o susținută activitate în plan cultural. Este unul dintre întemeietorii Băncii Culturale Lumina care își propunea să acorde burse din dobânzi tinerilor români care doreau să urmeze studii universitare, să sprijine financiar familiile românești care doreau să învețe diferite meserii”, a spus Gheorghe Vasilescu.

Miron Cristea a participat și la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918.

„A adus acolo în calitate de episcop al Caransebeșului binecuvântarea Bisericii strămoșești pentru actul Unirii și tot el este cel care aduce la București vestea Unirii fraților de dincoace de munți. Tot lui îi revine misiunea de a fi și primul Întâistătător al Bisericii românești întregite, fiind ales mitropolit primat în decembrie 1919, instalat în scaun în ianuarie 1920”, a mai spus Gheorghe Vasilescu.

În 1925, Biserica noastră este ridicată la rangul de patriarhat, iar Miron Cristea devine primul patriarh al României. În timpul păstoririi sale au fost edificate multe dintre clădirile Centrului eparhial.

Primul patriarh al Bisericii noastre a marcat şi cultura românească. La 7 iunie 1919 el devenea membru de onoare al Academiei Române. Totodată, el a acordat o atenție deosebită și politicii externe. A trecut la Domnul la 6 martie 1939, fiind îngropat în Catedrala patriarhală.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împlinește astăzi, 22 iulie 2013, 62 de ani de viață.

Cel de-al șaselea Patriarh al României, s-a născut la data de 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, fiind al treilea copil în familia învăţătorului Alexie şi Stela Ciobotea.

Şcoala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), Dobreşti, iar gimnaziul, în localitatea Lăpuşnic (1962-1966), judeţul Timiş. În perioada 1966 începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, Liceul „Coriolan Brediceanu” (1967-1970).

După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obține şi Diploma de licenţă în teologie (specializarea Noul Testament).

În perioada 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Strasbourg (Franţa, 1976-1978) şi doi ani la Universitatea „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Germania, 1978-1980).

În 15 iunie 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité, VII, p. 424. Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputaţi profesori francezi, Gerard Ziegwald şi André Benoit, şi a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor al Universităţii din Strasbourg.

O formă extinsă a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, şi a fost susţinută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, sub titlul Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală.

În urma examenului oral şi a susţinerii tezei, doctorandul Dan-Ilie Ciobotea a fost declarat Doctor în teologie ortodoxă, de asemenea, cu calificativul maxim. Cu acest prilej Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae afirma că: „Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în faţa sa un candidat bine pregătit, bine informat şi mai ales pătruns de dorinţa şi râvna de a trăi o viaţă teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învăţătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în aşa fel încât să poată răspunde şi întrebărilor omului de azi, dar să rămână şi preot adevărat. Cu o preoţime fără cultură teologică şi fără trăirea demnităţii şi misiunii sublime a preoţiei, se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică”.

La 6 august 1987 intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Cleopa Ilie . În ziua de 15 august 1987, cu ocazia hramului Mănăstirii Putna a fost hirotonit ieromonah de către Patriarhul Teoctist . La 16 octombrie 1988, cu prilejul resfinţirii Mănăstirii Sihăstria, Preafericitul Părinte Teoctist i-a acordat rangul de protosinghel, iar mai târziu pe cel de arhimandrit .

A fost numit Consilier patriarhal pentru sectorul „Teologie contemporană şi dialog ecumenic” (1 septembrie 1988–1 martie 1990); în paralel, conferenţind la catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti. În 12 februarie 1990 ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul „Lugojanul”, fiind hirotonit la 4 martie 1990 .

La 7 iunie 1990 a fost ales arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (instalat, 1 iulie 1990 – ). În această slujire a reactivat, chiar din toamna anului 1990, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, cu mai multe secţii, la care a predat Teologia Dogmatică, începând din 1992 până în 2007. În anii următori a înfiinţat mai multe seminarii teologice liceale: Mănăstirea Agapia (1991), Botoşani (1992), Dorohoi (1993), Iaşi (1995), Piatra Neamţ (1996) şi şcoli teologice sanitare post-liceale la Piatra Neamţ (1993) şi Iaşi (1994); de asemenea a creat mai multe instituţii cu profil cultural, între care: Academia Ortodoxă „Sf. Ioan de la Neamţ” în Mănăstirea Neamţ (1993), Centrul mitropolitan de cercetări T.A.B.O.R. (1994), Centrul cultural-pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” de la Durău (1995), Biblioteca ecumenică „Dumitru Stăniloae” din Iaşi (1995), Institutul cultural-misionar „Trinitas” (editură, tipografie şi radio) de la Mănăstirea Golia din Iaşi (1997), Centrul de conservare şi restaurare a patrimoniului religios „Resurrectio” (1998), toate înzestrate cu clădiri noi, moderne, cu aparatură corespunzătoare. A îndrumat tipărirea a zeci de lucrări teologice, manuale pentru învăţământul teologic universitar, cărţi de îndrumare pentru credincioşi, vieţi de sfinţi etc. A dat un nou profil revistei mitropolitane, care apare, din 1990, sub numele Mitropolia Moldovei şi Bucovinei – Teologie şi viaţă, revistă de gândire şi spiritualitate; a iniţiat buletinul oficial Candela Moldovei. S-au înfiinţat noi mănăstiri şi mai ales schituri, pe tot cuprinsul eparhiei, încât astăzi Arhiepiscopia Iaşilor are peste o sută de aşezări monahale , cele mai multe cu biserici şi clădiri noi. Sub îndrumarea sa s-au zidit şi sfinţit zeci de biserici noi, în Iaşi şi în alte oraşe, dar mai ales în parohii rurale; cele vechi au fost restaurate şi pictate . De asemenea, a înfiinţat la Iaşi mai multe instituţii cu profil social-caritativ, între care: Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi din România (1993), Cabinetul stomatologic „Sf. Pantelimon” Iaşi (1993), Departamentul social-caritativ „Diaconia” (1994), Dispensarul policlinic „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1998), Centrul de diagnostic şi tratament „Providenţa” (2000), Centrul de educaţie şi informare medicală „Providenţa II” (2002), Fundaţia „Solidaritate şi speranţă” (2002), Institutul social-caritativ „Diaconia” (2003), cantine pentru săraci la Iaşi, Paşcani, Dorohoi, Hârlău etc. Este un susţinător activ al unor asociaţii creştine ortodoxe: a studenţilor (ASCOR), a tineretului (LTOR), a femeilor (SNFOR), a intelectualilor (FOR) etc. Implicat în acţiuni liturgice şi pastorale, îndeosebi prin aducerea unor moaşte de sfinţi la Iaşi, mai ales din Grecia; a contribuit direct la canonizarea a 18 sfinţi moldoveni: Sf. Domnitor Ştefan cel Mare, Cuviosul Daniil Sihastrul, Sfinţii mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei, o serie de cuvioşi călugări din mănăstirile Moldovei. Prăznuirea Cuvioasei Parascheva, la 14 octombrie, a devenit o adevărată sărbătoare a întregii Moldove, care adună la moaştele ei sute de mii de pelerini. Iniţiator a numeroase simpozioane cu profil teologic şi istoric şi serbări comemorative, unor pelerinaje la Muntele Athos, Grecia, Constantinopol, Ierusalim .

În calitate de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a reprezentat Biserica noastră la zeci de întruniri ecumenice (de pildă, a condus delegaţia română la cea de-a VII-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Canberra, în Australia, 1991), ori a făcut parte din delegaţiile sinodale conduse de patriarhul Teoctist care au vizitat alte Biserici creştine (de pildă, la Ierusalim, în 2000, la Vatican şi în Italia, în 2002); ca membru în Comitetul executiv şi central al Consiliului ecumenic, a participat la diverse sesiuni ale acestora; vicepreşedinte al celei de a XI-a Adunări generale a Conferinţei Bisericilor Europene (Graz, 1997), membru sau preşedinte de onoare a diferite organizaţii nonguvernamentale.

La 12 septembrie 2007, ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 30 septembrie 2007 , această zi fiind şi Sărbătoarea oficială a Preafericirii Sale.

[cristiboss56]

29 iulie este Ziua Imnului National al Romaniei , "Desteapta-te romane!". In aceasta zi, in anul 1848, in parcul Zavoi din Ramnicu Valcea, in fata unei numeroase asistente, dupa ce s-a citit noua Constitutie, un grup de tineri, avandu-l in frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oara imnul Revolutiei pasoptiste "Desteapta-te, romane", devenit dupa Revolutia anticomunista din 1989 imnul national al Romaniei.

La originea Imnului National al Romaniei se afla poemul patriotic "Un rasunet" de Andrei Muresanu, publicat in numarul iunie-iulie 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inima si literatura", pe o melodie culeasa de Anton Pann.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile sale avea o larga circulatie in epoca si nu i se cunoaste cu certitudine autorul.

O versiune spune ca insusi Andrei Muresanu este autorul melodiei, iar alta sustine ca de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele "Din sanul maicii mele".

Incepand din 1848, "Desteapta-te, romane!" a fost un cantec foarte drag romanilor, insuflandu-le curaj in momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Razboiul de independenta (1877 - 1878), Primul si Al Doilea Razboi Mondial. Mai ales in timpul crizei dupa lovitura de stat de la 23 august 1944, cand Romania s-a detasat de alianta cu Germania lui Hitler, alaturandu-se Aliatilor, acest imn a fost cantat in mod spontan de toti si emis pe toate statiile radio.

In ziua revoltei de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au inceput sa cante aceasta melodie, multi dintre ei nemaistiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fara intrerupere. Pe 22 decembrie 1989, in timpul revolutiei anticomuniste, imnul s-a auzit pe strazi, unind uriasele mase de oameni.

[cristiboss56]

Părintele profesor Constantin Mihoc va fi pomenit duminică, 4 august, în biserica Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din localitatea Cuiejdiu, Protopopiatul Piatra Neamţ. Tot mâine, părintele va fi pomenit de familie şi la Biserica „Buna Vestire“ din Suceava. La slujbă sunt aşteptaţi şi Înaltpreasfinţitul Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, şi Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, după cum informează Ziarul Lumina.

Părintele Constantin Mihoc va fi pomenit şi pe 11 august, după slujba de resfinţire a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Cuiejdiu, oficiată de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Pe 4 august se împlinesc patru ani de când părintele profesor Constantin Mihoc şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Pentru viaţa sa exemplară, dedicată slujirii Bisericii şi lui Hristos, şi pentru sfârşitul său mucenicesc, toţi cei care l-au cunoscut pe părintele sunt încredinţaţi că el este un mare rugător înaintea lui Dumnezeu.

„Fiindcă se apropie data de 4 august, când părintele Constantin a plecat spre cereştile locaşuri, şi pentru că se apropie şi data sfinţirii bisericii noastre, slujbă la care părintele ar fi dorit să fie prezent, m-am gândit să îi fac o slujbă de pomenire. Părintele venea cu mare dragoste aici la biserica noastră şi era mult aşteptat şi iubit de oamenii din acest sat. El a contribuit mult la formarea credincioşilor şi chiar a ajutat cu bani pentru înfrumuseţarea bisericii pe care o preţuia enorm. Era un om modest şi un model demn de urmat în credinţă şi milostenie. Când credincioşii ştiau că el trebuie să vină aici în parohia noastră, participau în număr foarte mare la Sfânta Liturghie şi ascultau cu foarte mare atenţie cuvintele lui folositoare pentru suflet. Sunt convins că după patru ani de când părintele Constantin Mihoc a plecat dintre noi, colegii, prietenii şi sutele de credincioşi care l-au cunoscut, o parte avându-l duhovnic, nu l-au uitat… am câştigat un rugător în ceruri. Cu ocazia resfinţirii bisericii îi aşteptăm pe fratele părintelui, Ioan Mihoc, directorul Seminarului «Veniamin Costachi» de la Mănăstirea Neamţ, pe părintele Constantin Cojocaru, dirigintele din seminar al părintelui, precum şi pe colegii şi prietenii regretatului nostru prieten“, a spus pr. Florin-Gheorghe Sfarghie, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Cuiejdiu.

Părintele lect. dr. Constantin Mihoc, de la Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Berlin, s-a mutat la Domnul în seara zilei de 4 august 2009, în timpul unor lucrări de demolare a unei clădiri, în locul căreia urma să se zidească o biserică pentru Comunitatea Românilor Ortodocşi din Berlin.

[cristiboss56]

„Să ne trăiţi, părinte!“

[cristiboss56]

La 18 august 2013, la nivelul Patriarhiei Române, va fi marcată Duminica românilor migranți.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preţuind mărturia creştinească şi românească a fiilor şi fiicelor duhovniceşti care lucrează sau studiază în străinătate, în şedinţa sa de lucru din 25-26 februarie 2009 a luat hotărârea ca, în fiecare an, prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) să fie celebrată ca Duminica românilor migranţi, această duminică fiind înscrisă în calendarul bisericesc la rubrica Date Importante şi inclusă în programele liturgice şi pastoral-misionare ale fiecărei eparhii.

Grija Bisericii Ortodoxe Române pentru românii din afara granițelor se reflectă și prin cele 13 eparhii (10 eparhii funcţionale, la care se adaugă cele 3 eparhii reactivate în Basarabia), deservite de aproximativ 750 de clerici, după cum ne-a transmis pr. Ion Armași de la Sectorul Comunități Externe al Patriarhiei Române.