Biserica si Psihologia

[cezar_ioan]

http://www.razbointrucuvant.ro/2013/...ie-duhovnicie/

Psihiatria pastorala tinde sa patrunda in acele sfere ale vietii duhovnicesti care nu sunt calificate drept „pacat”, dar se „invecineaza” cu el sau il „imping” pe bolnav la pacat. De pilda, anxietatea (daca aceasta este un simptom) nu reprezintă un pacat, si totusi poate genera la om consecinte grave. Ca rezultat al bolii psihice, sufletul omenesc parca se acopera cu o „ceata”, care trebuie risipita. Un astfel de suflet pierde, cum bine observa un preot, drumul spre Dumnezeu.

Vointa omului slabeste. Povetele pastorale sunt premature, fiindca nu pot fi receptate in mod adecvat de catre suferind.
Tratarea unor asemenea suferinte prin mijloace exclusiv ascetice nu este totdeauna justificata. Aici poate fi loc si pentru ajutorul dat de psihiatru. Este bine daca in parohie exista un medic ortodox. In atare caz, preotul se poate folosi de ajutorul lui. Cunostintele de psihiatrie sunt bune si pentru duhovnic, in asemenea cazuri, psihiatria nu contravine pastoratiei, ci tinde s-o imbogateasca cu anumite informatii.
Sarcina preotului este de a-i insufla celui indrumat rabdare si smerenie, de a se ruga pentru el.
Sarcina doctorului este aceea de a trata, nadajduind in ajutorul lui Dumnezeu, tulburarile sufletesti folosindu-se de metodele medicinei contemporane.

Psihiatrul-psihoterapeut, actionand asupra vointei omului, asupra ratiunii si a emotiilor lui, il ajuta sa invinga boala sau urmarile ei.
El incearca sa indeparteze simptomele si sindroamele patologice manifestate ca tulburari ale sistemului nervos central, cum ar fi depresia, anxietatea, astenia etc, aparute nu in urma ispitei vrajmasului, ci din cauze biologice si ereditare.
Dupa insanatosirea sa (cand aceasta este posibila), omul se intoarce la starea normala. El poate privi cu luciditate viata si pe sine insusi, poate merge la biserica, se poate ruga, poate lucra spre binele familiei si al societatii.

Pe masura insanatosirii bolnavului, ponderea ajutorului psihiatric se va diminua, iar cea a ajutorului duhovnicesc va creste. Bineinteles, cele spuse mai sus nu pot descrie decat schematic un domeniu atat de complex cum este psihiatria pastorala.

In lucrarea indrumarii duhovnicesti a enoriasilor bolnavi psihic, preotul trebuie sa-si aduca aminte ca la omul credincios boala se impleteste strans cu religiozitatea lui.
Chiar daca sufletul este bolnav, el crede si nazuieste catre Ziditor.
In aceste cazuri tulburarile psihice au o serie de particularitati. De exemplu, in vremea depresiilor, la bolnavi se observa adeseori urmatoarele semne: obsesia parasirii de catre Dumnezeu, deznadajduirea de mantuire, descurajarea profunda.
Daca aceasta stare sufleteasca tine mai mult de o jumatate de luna, fara sa treaca dupa rugaciune si dupa Sfintele Taine, avem temei sa presupunem prezenta unei boli psihice, si in atare situatii ajutorul psihiatrului este foarte potrivit.

Sa mai dau un exemplu. In psihiatrie exista un diagnostic, numit „[psihoza] religioasa“. El este pus pe baza datelor care atesta tulburari specifice de gandire. Manifestarile [psihozei] religioase sunt diverse. In unele cazuri, ea arata ca un refuz al obligatiilor sociale. In altele, se prezinta ca neglijare a igienei, postire si alte nevointe peste masura, fara binecuvantarea duhovnicului etc. Starile acestea se deosebesc de inselare sau de ratacirea si lipsa de experienta duhovniceasca si printr-o serie de alte manifestari, care le pun in aceeasi grupa cu alte boli psihice.

Preotul trebuie sa-si dea seama unde este pacat si unde este boala. De asta depind numeroase particularitati ale ingrijirii sufletului.

Din pacate, unii clerici si-au format parerea ca ajutorul psihiatric este lipsit de finalitate. Bolile sufletesti sunt receptate de ei fie ca rezultat al lucrarii duhului rau, fie ca urmare a vatamarii sufletului de catre pacat. Şi atat.

Experienta arata ca asemenea concluzii ale pastorilor nu imbunatatesc starea psihica a bolnavilor pastoriti. Cateodata vezi cum unii dintre ei se chinuiesc, sufera de pe urma bolii, dar ocolesc de la o posta cabinetul psihiatrului, chiar daca acesta este ortodox.

Inteleg ca psihiatria este vazuta intr-un mod aparte. Lumea isi aminteste vremurile recente, cand conducatorii comunisti ai statului incercau sa foloseasca psihiatria ca instrument politic pentru inabusirea libertatii de gandire. Asta s-a intamplat, nimic de zis. Vreau sa arat totusi, doua lucruri care, dupa parerea mea, sunt indiscutabile.

Primul este prezenta bolilor sufletesti (psihice).

Al doilea este ca majoritatea colegilor mei se straduiesc sa-si indeplineasca cum se cuvine obligatiile profesionale.

De altfel, legea privitoare la psihiatrie garanteaza libertatile religioase ale bolnavilor psihic. Chiar si psihiatrii se schimba. Astazi intre ei se gasesc din ce in ce mai multi oameni credinciosi.

Odata a venit la consultatie o femeie bolnava, care vreme indelungata nu se putuse hotari daca este cazul sa se adreseze unui psihiatru. Aceasta situatie a si facut-o sa-i scrie staretului arhimandrit Chiril (Pavlov) Unul dintre cei mai cunoscuti Batrani ai Rusiei actuale, duhovnicul Sanctitatii Sale Alexie al II-lea (n. tr.).

Dupa spusele femeii, Parintele i-a raspuns:

„Va puteti adresa unui psihiatru, dar trebuie sa va rugati ca Domnul, daca este voia Lui cea sfanta, sa va tamaduiasca boala prin medic“.

Ştiu ca si alti duhovnici cu experienta au binecuvantat tratamentul la psihiatru.

[fallen]

Daca nu va e cu suparare, poate sunt putin off topic, sa ne lamuriti si noua (mie) urmatorii termeni : 1. psihologie clinica; 2. psihanaliza;3. analiza tranzactionala. E posibil ca primii doi sa-i mai fi definit pe undeva, imi cer iertare daca cumva am uitat sau din neatentie si ignoranta nu am bagat la cap. Multumesc, Doamne ajuta!

[cezar_ioan]

În prealabil postat de fallen

Daca nu va e cu suparare, poate sunt putin off topic, sa ne lamuriti si noua (mie) urmatorii termeni : 1. psihologie clinica; 2. psihanaliza;3. analiza tranzactionala. E posibil ca primii doi sa-i mai fi definit pe undeva, imi cer iertare daca cumva am uitat sau din neatentie si ignoranta nu am bagat la cap. Multumesc, Doamne ajuta!

Cu multă plăcere, după miezul nopţii voi avea sper răgazul să revin pe forum şi voi încerca un răspuns.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de fallen

Daca nu va e cu suparare, poate sunt putin off topic, sa ne lamuriti si noua (mie) urmatorii termeni : 1. psihologie clinica; 2. psihanaliza;3. analiza tranzactionala. E posibil ca primii doi sa-i mai fi definit pe undeva, imi cer iertare daca cumva am uitat sau din neatentie si ignoranta nu am bagat la cap. Multumesc, Doamne ajuta!

Psihologie clinică:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie_clinic%C4%83
Extras din Regulamentul Colegiului Psihologilor din România:
http://www.despresuflet.ro/servicii-...ie-clinica--1/

Psihanaliza:
http://www.observatorcultural.ro/Psi...s_details.html

Psihanaliza - o oglindă în care îţi vezi ... spatele Cred că interviul acesta e foarte sugestiv, pentru cei care vor să-şi facă o impresie "de la sursă", cu atât mai mult cu cât e vorba şi despre percepţia socială şi politică a unui psihanalist din/în România.
Precizez doar că Psihanaliza nu face parte, propriuzis, din aria Psihologiei, cele două domenii fiind însă puternic interconectate. În Facultatea de Psihologie şi ştiinţele Educaţiei noi am făcut doar un curs de semestru; unul opţional.
Psihologia academică de azi îşi păstrează rezerve faţă de caracterul subiectiv, speculativ, interpretativ al psihanalizei. Sub impactul spiritului pozitivist al ştiinţei din secolul XX, psihologia academică apreciază tot mai mult disciplinele şi demersurile care au un caracter testabil, pretabil la experimentare, cuantificabil.
Cu toate acestea, în plan terapeutic şi în dezvoltarea personală Psihanaliza rămâne una din cele 3 mari "forţe", alături de Terapiile de Familie şi Terapiile Cognitive. Prin eficienţă, prin procentul mare de succes în tulburări aparent imposibil de tratat, prin dezvoltarea personalităţii celor care au avut curajul confruntării cu sine şi, desigur, resurse mari de timp şi bani.
Psihanaliza este costisitoare. Dar cei care au traversat un travaliu serios susţin că a meritat. Una din cele mai frumoase cărţi pe marginea psihanalizei, tradusă la noi acum 10-15 ani, aparţine scriitoarei franceze A.M. Cardinal. "Cuvinte care eliberează - Romanul unei psihanalize" expune cu mare meşteşug experienţa unei femei foarte bolnave care, ajunsă în miezul disperării, incapabilă de a mai fi om-femeie-soţie-mamă-fiică-prietenă-colegă-etc., apelează la "ultima soluţie" dinaintea suicidului: vizitele de trei ori pe săptămână la un bursuc antipatic, dur şi cinic, care vreme de 7 ani traversează împreună cu ea infernul nebuniei. Salvîndu-i viaţa/familia/profesia. Merită citit, atât pentru forţa scriiturii (venită din adâncul sufletului unei femei remarcabile) cât şi pentru detalii autentice privind procesul complex şi dramatic al ieşirii sufletului omenesc din iadul nebuniei (în maniera aparte, specifică, a relaţiei psihanalitice).

Analiza Tranzacţională
Este o replică la ...psihanaliză, unul din criticii cei mai nemulţumiţi de limitele psihanalizei. Atât "părintele" AT (Eric Berne) cât şi actualii terapeuţi AT de marcă în lume, au avut un contact semnificativ cu psihanaliza. Pentru Eric Berne acest contact a fost un eşec, pentru alţii a fost un succes dar ei au vrut mai mult şi astfel au devenit terapeuţi AT.
Un exemplu de antireclamă la AT, un text foarte prost alcătuit (cu nenumărate erori în conceptualizare şi cu mari deficienţe în a surprinde specificul AT) găsim aici: http://www.la-psiholog.ro/info/analiza-tranzactionala
Merită citit, pentru a înţelege mai bine ce este şi cum funcţionează un site superficial. Un articol "comercial", ca dealtfel tot siteul acela, care speculează ignoranţa/comoditatea/superficialitatea publicului şi care, fără jenă că sub/dez-informează, dă oamenilor ceea ce e pe placul lor: maynymiK ornat bombastic, făcătură din tastatură. Ideal pentru snobi şi snobinete. Kitsch. Manea.

Voi încerca să expun AT (în care am o formare cât de cât rezonabilă) în viitor, dacă topicul va supravieţui. Acum cred că e prematur şi, cu scuzele de rigoare pentru discreţia faţă de AT, m-aş bucura să revenim la chestiunile de bază ale topicului
astfel încât, dincolo de evaluări grăbite şi tendenţioase, să continuăm încercarea de a schiţa specificul Psihologiei pentru a descoperi împreună ce relaţii folositoare pot fi între Psihologie şi Maica noastră, Biserica. Dacă sunt - lucru care depinde mult de noi, oamenii.

[florin_g]

În prealabil postat de fallen

Daca nu va e cu suparare, poate sunt putin off topic, sa ne lamuriti si noua (mie) urmatorii termeni : 1. psihologie clinica; 2. psihanaliza;3. analiza tranzactionala. E posibil ca primii doi sa-i mai fi definit pe undeva, imi cer iertare daca cumva am uitat sau din neatentie si ignoranta nu am bagat la cap. Multumesc, Doamne ajuta!

Cu riscul de a raspunde mai tarziu (dar mai bine dacat niciodata) am sa incerc sa clarific un pic termenii mentionati

1. Psihologia clinica - se ocupa in special cu cazurile cele mai ”dure” din domeniul Psihologiei si Psihiatriei - psihologii din aceasta ramura lucreaza ideaproape cu psihiatrii si sunt de obicei prezenti in spitale sau clinici.

2. Psihanaliza - este prima teorie si metoda de tratament psihologic (https://alexgheorghiu.ro/psihologie/...e/psihanaliza/). Este cea care practic a pus Psihologia pe harta stiintei. Desi profunda, are multe critici mai ales dpdv al metodologiei de cercetare - practic inexistenta la vremea crearii sale. In ziua de azi este mai rar folosita - iar ce se foloseste este o varianta adusa la zi in care multe dintre conceptele initiale au fost ajustate.

3. Analiza Tranzactionala - este un mod de a privi interactiunile dintre oameni. Exista 3 tipuri de rol: Parinte, Adult si Copil - iar fiecare rol este folosit de noi in diferite situatii. Aceste asumari de rol, odata identificate, pot ajuta la identificarea si corectarea unor modele de comportament.

[Demetrius]

În prealabil postat de florin_g

...

3. Analiza Tranzactionala - este un mod de a privi interactiunile dintre oameni. Exista 3 tipuri de rol: Parinte, Adult si Copil - iar fiecare rol este folosit de noi in diferite situatii. Aceste asumari de rol, odata identificate, pot ajuta la identificarea si corectarea unor modele de comportament.

Adică responsabilitățile pe care ni le asumăm ne dau de gol ce rol jucăm?

[cozia]

În prealabil postat de Demetrius

Adică responsabilitățile pe care ni le asumăm ne dau de gol ce rol jucăm?

Pai nu?
Mai mult, comportamentul tău cit și datele tale fizice, sunt citite cu atenție de I.Artificiala pentru când va veni sa-ti livreze un colet, ceva.

[Demetrius]

În prealabil postat de cozia

Pai nu?
Mai mult, comportamentul tău cit și datele tale fizice, sunt citite cu atenție de I.Artificiala pentru când va veni sa-ti livreze un colet, ceva.

De unde sunt citite?

[cozia]

În prealabil postat de Demetrius

De unde sunt citite?

Vad ca te amuzi prietene.Cum de unde?
Banca
Cumpărăturile
Plata cu cardul, telefonul
Siturile pe care le accesezi, excursii, masina, casa
Serviciul/munca:)
Biometria
Pozat si filmat cind le utilizezi.

Nici în provincie printre floarea soarelui nu scapi de interacțiune cu adunatorul de informație despre tine.