Noi si tara noastra

[DragosP]

Situaţia României nu e prea roz pentru că deşi românii se dau credincioşi, ba cei mai multi ortodocşi, suntem, ca naţie, probabil mult prea păcătoşi. Şi nici prin gând nu ne trece să ne caim sincer şi să ne oprim din a păcătui: furturi, minciuni, avorturi şi câte şi mai câte.
Aşadar să începem a ucide păcatul!

[Ovidiu2013]

Ne meritam soarta.

Toti suntem prosti, manevrabili, naivi, mandrii, hoti, apelam la subterfugii, gelosi, dusmanosi, lacomi. Nu mai vad deloc credinta cand ma duc la Biserica (si o fac foarte rar).
Toti se duc la Biserica pentru a barfii, popii nu mai sunt curati, majoritatea au pacate grele, toti sunt in goana dupa avutie.

Si cred ca ne meritam soarta deoarece doar Romania si Polonia a ramas nepedepsita pentru ceea ce s-a facut poporului lui Dumnezeu in cel de-al doilea Razboi Mondial.

Dormim cum ne asternem.

[Florinvs]

În prealabil postat de Ovidiu2013

Ne meritam soarta.


Si cred ca ne meritam soarta deoarece doar Romania si Polonia a ramas nepedepsita pentru ceea ce s-a facut poporului lui Dumnezeu in cel de-al doilea Razboi Mondial.

Dormim cum ne asternem.

Prin "poporul ales de Dumnezeu"" va referiti probabil la poporul evreu.
Daca e asa, trebuie spus ca in Romania, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in teritoriul aflat sub autoritatea guvernului condus de Ion Antonescu, NU A EXISTAT HOLOCAUST! Este adevarat, s-au luat unele masuri impotriva evreilor, dar nicioadata Ion Antonescu nu si-a propus lichidarea evreilor ca si grup etnic, si nu a acceptat "solutia finala"" a lui Hitler si Horthy.

Iar in privinta Poloniei, aceasta se afla atunci sub ocupatie nazista si sovietica, asadar poporul polonez nu poate fi facut responsabil pentru ce s-a intamplat intre 1939-1945.

Observ că mulţi dintre români nu îşi văd de treabă, ci îşi dau cu părerea, şi încă vehement, despre lucruri pe care nu le cunosc, sau nu le înţeleg...

Nu a dispărut nici analiza caprei vecinulu sau a paiului din ochiul aproapelui.

Nu se acceptă sfaturi de îndreptare, ci tot cei care nu au vreun rost ar vrea să schimbe lucrurile după cum consideră ei că e mai bine.

Aud deseori ideea că "eu merit mai mult"... şi văd efectiv suferinţa provenită din ambiţii nemăsurate şi din nemulţumirea/nerecunoştinţa pentru lucrurile bune care totuşi există.

Rareori cineva caută cauza relelor în sine însuşi, este mult mai la îndemână să învinovăţim pe alţii şi să ne văităm...