Dragostea dintre un Ortodox si un ateu

[dobrin7m]

În prealabil postat de Corinusha

dobrin7m, sti, nu e vorba ca nu va iubesc; poate nu o fac cum trebuie, intr-adevar, dar nici nu va urasc. Ce doare, e ca multi ma urasc (cand ataci cu cuvinte mai putin "ortodoxe e deja ura, sau sentiment apropiat urii) pe mine, si nu doar pe mine, pe noi, astia rataciti in general... Nu e vorba ca nu cred in Biserica adevarata, aici mai mult vorbesc de cum a ajuns biserica sa fie condusa, de faptul ca din din biserica, primim modele negative. Exista cazuri concrete. Nu dezvolt aici, pentru ca ar fi multe de povestit. Problema e ca si in Biserica s-a amestecat foarte mult politica si se vede si se simte uneori.

Ca om, nu poti sa nu te uiti la om, cel putin eu n-am cum sa obtin gradul acela de perfectiune,de comuniune cu Dumnezeu, incat sa nu mai tin seama de oameni, pentru ca ma inconjor zi e zi de oameni; n-am cum sa nu vad daca sunt buni, daca sun rai, daca vor sa fie mai buni, sau daca vor sa faca rele; n-am cum. Sunt om si eu si automat vad si alti oameni ca mine.

Corinusha.
Eu nu cred ca te uraste cineva aici.
Modelele negative sunt oriunde sa stii, oriunde intorci capul sunt modele negative. In orice comunitate exista modele negative. Dar hai sa fim noi modelele pozitive.
de exemplu: un tata care are doi copii. si unul dintre ei este cuminte, bun, ascultator iar celalalt este obraznic, rau, neascultator. Nu e bun tatal in acest caz? Daca nu e bun tatal cum de orimul copil e cuminte si bun? adica a stiut sa educe pe primul copil si la al doilea a uitat?
Haide sa fim noi copilul cel bun si poate asa si cel rau se va schimba.
sa iti mai dau un exemplu.
Sa ne imaginam o clasa plina de copiii foarte neatenti . arunca peste gunoiul, strica mobilierul, zgaraie tabla, si care mai de care se intrece in prostii. Unui dintre copii se muta in alt oras si merge prima zi la scoala in noua clasa cu noi colegi. Si obisnuit fiind ca in cealalta clasa, arunga gunoiul pe jos dar observa ca e singurul care face aceasta. se uita in jur mai atent si vede o clasa curata cu mobilier intretinut, copii linistiti si atenti cu cei din jur. Atunci se rusineaza si merge si ridica hartia si o pune la cos.
Iata puterea exemplului.
Sigur ca vezi oamenii din jurul tau. Dar si oamenii din jur te vad pe tine. Nu ar fi mai bine sa nu mai privim cu ochi critic? caci cu ce ochi privim cu acelasi ochi suntem priviti. Noi suntem oglinda celorlalti.