Credința catolică nu îngăduie mirenilor să citească Biblia şi Evanghelia

În prealabil postat de catalin2

Nu sunt de acord cu tot ce spune Parintele Rafail in aceasta
privinta, luam ceea ce e bun si e conform cu invatatura ortodoxa.

Părintele Rafail spune lucruri profunde, uneori greu de înțeles de orice mirean. În finalul articolului postat de Fani, pr. Rafail spune: ”Dar in masura in care si ei ne ingaduie, ca intalnirea noastra sa fie intalnire in adevar si prin rugaciunea noastra, in Duh.” Deci nu face compromisuri de dragul comuniunii cu alte confesiuni.

În prealabil postat de catalin2

Teologi sunt sfintii, cei mai mari teologi din timpurile noastre au fost sfantul Ignatie Briancianinov si Sfantul Serafim de Sarov in secolul XIX, sfantul Nicolae Velimirovici, sfantul Iustin Popovici si alti sfinti in secolul XX. Interesant e ca nu amintesti de sfinti, doar de teologi care nici macar nu erau preoti, ca Parintele Staniloae.

arhimandrit Arsenie: Cei care propagă aceste idei confuze (eretice) sunt doctori în Teologie. Însă, nu contează că sunt doctori în Teologie. ”Ierarhia în Ortodoxie o constituie smerenia” (Sf Nicolae Velimirovici): nu-i mai mare nici împăratul, nici patriarhul.

În prealabil postat de Fani71

Si din ceea ce spune parintele Rafail Noica aici se simte alt duh decat in citatele antiecumeniste care circula. De aceea il public. Sublinierie sunt ale mele.

Ești sigură că ai înțeles ce vrea să zică pr. Rafail Noica?
Pr. Sofronie Saharov (fostul duhovnic al pr Rafail Noica) despre ecumenism:

”Eu nu iau parte la mişcarea ecumenică. Adunaţi-vă şi socotiţi cum este cu putinţă a trăi fără de păcat. Se adună două sute de doctori în theologie şi fiecare îşi vorbeşte prostiile, dezvăluindu-şi propria neştiinţă şi ignoranţă. De pildă, una din rătăciri: Ei studiază toate religiile, şi în cunoaşterea teoretică a istoriei tuturor religiilor şi a cuprinsului învăţăturii lor îşi văd propriul universalism. Dar Domnul ne spune: „Unul este Tatăl vostru, şi unul învăţătorul – Hristos.” Iar acest învăţător, Hristos, poartă în Sine întreaga zidire. Şi aşa, noi vom urma paşilor lui Hristos, Care poartă în conştiinţa Sa această tragedie şi moare pentru credinţa Sa. [...]
Rugăciunea cât se poate de simplă: „Doamne, învredniceşte-ne fără de păcat să ne păzim în ziua aceasta, în noaptea aceasta,” de care sânt în stare şi copiii - iată adevărata cale. Atunci vom vedea ştiinţa precum se cuvine: ştiinţa, în sine, nicicum şi pe nimeni nu mântuie, şi nu dă o cunoaştere fiinţială de Dumnezeu, ci numai toujour autour du pot - tot mereu primprejur şi pe de lături.
Şi se ceartă oamenii pentru nimicuri: Când începi să înţelegi pentru ce se ceartă, nici nu poţi pricepe cum oamenii ăştia învăţaţi pot fi atât de ignoranţi. Dar nu despre aceasta vreau să vă vorbesc astăzi. Altcândva voiu spune câteva cuvinte despre ceva ce ar trebui să fie evident din Descoperire. Şi cum oamenii nu o pot înţelege. Dar ce am la inimă: Ca voi să ştiţi acestea, şi să nu vă înşelaţi, şi să nu rătăciţi. Vedem că uneori oameni duhovniceşte ignoranţi, trăind o viaţa contrară duhului lui Hristos cel răstignit din dragoste, se află la baza curentelor de idei bisericeşti. Aicea este tragismul istoriei.
Aşa, ca să se descopere adevărata cunoaştere, noi vom urma un singur principiu; „Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat a ne păzi noi...”
Astfel, „Our Father...” is our true patrology." ( Traducere din lb. rusa de ierom. Rafail Noica)

Iată un punct de vedere a unui părinte ortodox din Vest, Anglia mai exact, care a viețuit printre heterodocși (majoritari) și care nu era de acord cu această ”comuniune” în rugăciune și cu doctorii în teologie pe care tu îi tot citezi. Avea chiar și un prieten anglican cu care păstra legătura, dar asta nu însemna că mergea să se roage la ei. Însă îi primea pe toți cu drag la mănăstire, indiferent de confesiune. Nu-i excludea și nu-i marginaliza pe cei de alte confesiuni, dar a păstrat vie și curată ortodoxia într-o țară unde majoritari sunt anglicanii.