Credința catolică nu îngăduie mirenilor să citească Biblia şi Evanghelia

În prealabil postat de Fani71

Cum adica, daca cineva neaga adevarul nu mai trebuie sa-l respect? Nu mai pot vorbi civilizat cu el?

Nu m-am referit la modul civilizat de a vorbi, la falsități lumești, ci la faptul că ei, negând Adevărul, sunt lipsiți de iubire și implicit de respect. Acolo unde nu este Adevăr, nu este iubire.

În prealabil postat de Fani71

Dialogul e posibil doar daca celalalt accepta sa isi relativizeze din start punctul de vedere si sa il accepte pe al meu?

Dragă Fani, Adevărul nu se negociază, nu se relativizează. Noi trebuie să-l păstrăm întreg, așa cum l-am primit de la Hristos. A accepta minciuna înseamnă a nega Adevărul.

În prealabil postat de Fani71

Dialogul cu cineva de alta credinta se poate face in mod civilizat, cu dragoste crestineasca si respect, exprimandu-ti credinta in mod complet si ferm, fara a-i impune celuilalt aceasta credinta. Noi i-o explicam, i-o propunem, dar nu i-o putem impune.

De acord cu tine, dar asta nu presupune că eu trebuie să fiu de acord cu minciuna lui, ba mai mult, să mă rog cu el. Dragostea iartă totul, dar se bucură numai de Adevăr. Îi spui o dată, îi spui de două ori... Au schimbat ceva de când se poartă discuții cu ei? Nu.

În prealabil postat de Fani71

Inca ceva: Adevarul credintei nu este o formula matematica . El este profund si subtil. Uneori este invaluit de formulari care sunt dificil de inteles mai ales dupa o indepartare culturala de sute de ani.

”Iubirea trăiește prin Adevăr, iar Adevărul trăiește prin Iubire.” (Sf Iustin Popovici)

În prealabil postat de Fani71

Nu poti sa zici pur si simplu ca ceilalti 'nu accepta adevarul'.

Dacă l-ar accepta, ar reveni la ceea ce ei au părăsit și ce au avut în comun cu noi o mie de ani.

În prealabil postat de Fani71

[/b]Ca sa il accepte, trebuie sa il inteleaga, trebuie sa dea la o parte multe lucruri care nu-s usor de dat la o parte.

Mândria nu o dai la o parte cu mândrie, ci cu smerenie și pocăință. Să se uite în urmă (înainte de 1054) și să vadă ce au fost și unde au ajuns.

În prealabil postat de Fani71

Si apoi, si ei au viziunea lor si argumentele lor, care lor li se par juste.

Anulează o mie de ani de creștinism și vin ei cu ideile lor? Just, nu?

În prealabil postat de Fani71

Cam asa ar iesi singurul dialog ecumenic posibil dupa unii din voi.

Părerea ta. Că ei încă nu văd la noi ceea ce ar trebui să vadă, sunt de acord, să ne asumăm răspunderea. Iisus Hristos a fost fără de păcat, a făcut minuni și pentru asta cât de puțini L-au urmat.

Pr. Sofronie Saharov despre ideea greșită ce se vehiculeză privind rugăciunea comună cu eterodocșii:
”Mărturisirea dogmatică a Bisericii constituie o unitate organică de o asemenea integritate și integralitate, încât niciun element constitutiv nu-i poate fi sustras în mod arbitrar; orice eroare dogmatică se va reflecta inevitabil asupra modului vieții duhovnicești a omului; și dacă se poate ca unele greșeli sau deviații în modul nostru de a gândi cu privire la existența Dumnezeiască sau la poruncile divine să nu se repercuteze într-un mod primejdios asupra mântuirii noastre, există însă deviații sau deformări ce constituie un obstacol în calea mântuirii. Învățătura Bisericii n-are caracterul unei științe pure și dogmele sale nu sunt o învățătură abstractă despre Ființa divină, ceea ce ar reprezenta o gnoză străină Bisericii. Nu, dogmele Bisericii au mereu două aspecte: ontologic și soteriologic. În calitate de casă a Dumenzeului Celui Viu, Biserica e înainte de toate și mai cu seamă preocupată de problema vieții; scopul și misiunea ei e mântuirea omului; de aceea, ea acordă o importanță primordială nu unei ontologii abstracte, ci chestiunii mântuirii.” (Viața și învățătura starețului Siluan Athonitul - Arhimandritul Sofronie)

Pr. Arsenie Papacioc explică acest punct de vedere într-un mod mai simplu și pe înțelesul tuturor:
Adică stai pe strada cutare, numărul cutare și vine unul și îți spune altfel: ”că stai pe altă stradă”. Sigur că te vei rătăci dacă îl asculți. Ajungi la altă adresă. Atunci, cum să să ne rugăm cu ei, că ne rătăcim?! Rugăciunea se face exact cum a învățat El: Ci va veni vremea, și acum este, când închinătorii cei adevărați se vor închina Tatălui cu duhul și cu adevărul; că Tatăl astfel căută să fie cei ce se închină Lui. (Ioan 4, 23)