Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar aceata este o dragoste falsa prin simplul fapt ca tu te raportezi la mine ca la un iubitor al slavei desarte dar nu-i corect,insa defapt eu iubesc pe Dumnezeu si Biserica Lui iar inselarea asta ca ai putea gasi dragoatea adevarata(adica intru Hristos) in budism este totalmente gresita.
P.S.:INSA CAUTA-L PE DUMNEZEU IN CRESTINISM SI APOI FA POLEMICA, SI REPET POLEMICA (IN DRAGOSTEA LUI HRISTOS) PE TEMA BUDISMULUI.DAR GRESIT ESTE SA NU GANDESTI DUPA VOIA LUI DUMNEZEU ADICA CA SI ORTODOX TREBUIE SA TE CONCENTREZI LA FAPTUL CA IUBIREA DE APROAPELE VINE DIN EXEMPLUL LUI HRISTOS DAR SI STATORNICIREA ADEVARULUI DE CREDINTA ASTFEL SA NU CANDEM IN INSELARE SAU EREZII.REPET ESTE UN FORUM ORTODOX.

Iulian, ai putina rabdare cu mine.

Ai spus ceea ce tu consideri ca este necesar si corect.
Ti-ai facut datoria din aceasta perspectiva.

Cand Dumnezeu va dori, imi va lumina si mie cararea asa cum ti-a luminat-o El tie.

Roaga-te si pentru mine!

[florin.oltean75]

Putere

Numai atunci cand simtim cat de rafinata si adanca este sensibilitatea/ gingasia Lui Dumnezeu, intelegem cu adevarat in ce sens este puternic.

Atunci intelegem miezul Puterii Lui.

[IULIAN496]

În prealabil postat de florin.oltean75

Iulian, ai putina rabdare cu mine.

Cand Dumnezeu va dori, imi va lumina si mie cararea asa cum ti-a luminat-o El tie.

Roaga-te si pentru mine!

Dar tu cand te vei intoarce la El?
P.S.:DACA NU ACUM POATE NICIODATA!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar tu cand te vei intoarce la El?
P.S.:DACA NU ACUM POATE NICIODATA!

Incerc in fiecare zi sa ma intorc la El.

Sper ca voi reusi in cele din urma.

[IULIAN496]

Dar intoarcerea este o actiune definitiva si nu constanta astfel incat lepadarea de budism a ta este defapt adevarata intoarcere sau PRIMUL pas.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar intoarcerea este o actiune definitiva si nu constanta astfel incat lepadarea de budism a ta este defapt adevarata intoarcere sau PRIMUL pas.

Deocamdata, nu sesizez nicio diferenta de esenta intre cele doua religii.

Nu spun ca toti ar trebui sa ajunga la aceasta perceptie. Nu sugerez nimanui ca este pe o cale gresita daca nu-mi impartaseste punctul de vedere in aceasta privinta.

În prealabil postat de florin.oltean75

Deocamdata, nu sesizez nicio diferenta de esenta intre cele doua religii.

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

Sa nu proiectam asupra estului sintagma "filosofia indiana" sau "yoga", sa punem o eticheta stigmat si sa judecam formele lor de spiritualitate prin prisma acesteia.

Este incorect - nu reflecta realitatea diversitatii spirituale din aceasta parte a lumii.

Sunt foarte multe tehnici de meditatie - abordari ale modului in care mintea "asimileaza/mesteca intelesuri".

Si, de asemenea, multe moduri cum este gatita/preparata "mancarea mintii" - structura ei proteica.

Sunt o puzderie in zona asiatica, in hinduism, in budism de asemenea. Sunt scoli care accentueaza diferite aspecte.

Personal, consider ca budismul tibetan are cea mai cuprinzatoare, echilibrata si profunda forma de rugaciune.


Aspectul pe care l-ai sesizat apartine unei anumite ramuri de meditatie in zona Asiei, initiata de calugarul chinez Hashang care sustinea acest punct de vedere al "golirii mintii" - o forma nihilista de meditatie.

Budismul tibetan a respins aceasta abordare in celebra dezbatere de la Samye in jurul anului 792 e.n., moment decisiv in raspandirea "Caii de Mijloc" in Tibet.

Exemplu de rugaciune budista care se recita zilnic:

Liberating Prayer

O Blessed One, Shakyamuni Buddha,
Precious treasury of compassion,
Bestower of supreme inner peace,
You, who love all beings without exception,
Are the source of happiness and goodness;
And you guide us to the liberating path.

Your body is a wishfulfilling jewel,
Your speech is supreme, purifying nectar,
And your mind is refuge for all living beings.


With folded hands I turn to you,
Supreme unchanging friend,
I request from the depths of my heart:
Please give me the light of your wisdom
To dispel the darkness of my mind
And to heal my mental continuum.

Please nourish me with your goodness,
That I in turn may nourish all beings
With an unceasing banquet of delight.

Through your compassionate intention,
Your blessings and virtuous deeds,
And my strong wish to rely upon you,
May all suffering quickly cease
And all happiness and joy be fulfilled;
And may holy Dharma flourish for evermore.


"Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol"

[catalin2]

În prealabil postat de Miha-anca

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

Golirea de ganduri se face pentru a primi gandurile si influentele de la ingerii cazuti. Se spune ca mintea este pavaza sufletului, protejeaza sufletul de vatamarea de la ingerii cazuti.
Hinduismul si budismul sunt doar cai spre autodemonizare. La fel cum ortodoxia este pentru indumnezeirea omului. Unii budisti mai avansati ajung sa faca unele minuni de la ingerii cazuti (sa leviteze, sa miste obiecte, etc.).