Postul Mare

Nu ţine numai de preot, ţine şi de noi. Ce vină are preotul că pe noi ne nu preocupă mai mult de ce mergem de fapt la biserică, care e scopul? s.a.m.d Bineînţeles că şi preotul poate fi cel care să-şi stimuleze mierenii în acest sens.

Când și cum să ne împărtășim - extras din cartea Liturghia Ortodoxă - istorie şi actualitate, Ierom. Petru Pruteanu

"Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, apropiați‑vă![1]
Ce îndemn călduros! Ce invitație insistentă! Păcat însă că noi, creștinii, următori ai lui Hristos și oamenii așa‑ziși „de biserică” (în comparație cu majoritatea secularizată a celor care doar se numesc creștini), rămânem surzi acestei invitații de a ne împărtăși din „masa Stăpânului”, din „darul nemuririi” și din „antidotul morții”. La fiecare Liturghie, Hristos, prin gura preotului, Se oferă zicând: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…” și: „Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu…” și, văzând ce se întâmplă, mă întreb care mai este rostul acestor cuvinte din moment ce la majoritatea Liturghiilor de peste an nimeni nu „ia” și nimeni nu „bea”?! Pentru ce mai săvârșim atunci Liturghia în fiecare duminică sau chiar în fiecare zi?! Și acum o ultimă întrebare: ceea ce facem este normal sau greșit? Dacă este normal, atunci care este scopul principal al Sfintei Liturghii, iar dacă este greșit, care este soluția și ce învață Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți în legătură cu aceasta?"

Acest capitol este şi pe internet: http://www.sfintiiarhangheli.ro/cand...-ne-impartasim

[marina31]

În prealabil postat de ovidiu b.

Nu ţine numai de preot, ţine şi de noi. Ce vină are preotul că pe noi ne nu preocupă mai mult de ce mergem de fapt la biserică, care e scopul? s.a.m.d Bineînţeles că şi preotul poate fi cel care să-şi stimuleze mierenii în acest sens.

Când și cum să ne împărtășim - extras din cartea Liturghia Ortodoxă - istorie şi actualitate, Ierom. Petru Pruteanu

"Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, apropiați‑vă![1]
Ce îndemn călduros! Ce invitație insistentă! Păcat însă că noi, creștinii, următori ai lui Hristos și oamenii așa‑ziși „de biserică” (în comparație cu majoritatea secularizată a celor care doar se numesc creștini), rămânem surzi acestei invitații de a ne împărtăși din „masa Stăpânului”, din „darul nemuririi” și din „antidotul morții”. La fiecare Liturghie, Hristos, prin gura preotului, Se oferă zicând: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…” și: „Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu…” și, văzând ce se întâmplă, mă întreb care mai este rostul acestor cuvinte din moment ce la majoritatea Liturghiilor de peste an nimeni nu „ia” și nimeni nu „bea”?! Pentru ce mai săvârșim atunci Liturghia în fiecare duminică sau chiar în fiecare zi?! Și acum o ultimă întrebare: ceea ce facem este normal sau greșit? Dacă este normal, atunci care este scopul principal al Sfintei Liturghii, iar dacă este greșit, care este soluția și ce învață Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți în legătură cu aceasta?"

Acest capitol este şi pe internet: http://www.sfintiiarhangheli.ro/cand...-ne-impartasim

In legatura cu ce ati spus, la fel sublinia un parinte despre indiferenta cu care tratam cuvintele lui Hristos - "Luati mancati...Beti dintru acesta toti...pentru iertarea pacatelor" care sunt sub forma de porunca. Nu le-a formulat ca si celelalte - cine vrea sa-si ia crucea si sa vina dupa Mine sau daca vrea cineva...
Si facea o paralela cu momentul asezarii lui Adam in Rai: Dumnezeu i-a poruncit lui Adam sa nu manance din cutare pom pentru ca va muri. Ambele porunci sunt date ca omul sa aiba viata.
Numai ca nici atunci si nici acum omul nu asculta. Nu manca caci vei muri - si a mancat. Luati mancati pentru viata de veci - si nu ne inghesuim prea tare.

[sophia]

Cineva mi-a indicat sa citesc acest fir de discutie, dar si aici pe langa niste mesaje foarte interesante gasesc discutii ciudate, bazate pe refuzul unor de a intelege niste lucruri simple.

Ii multumesc si eu lui Mihailc pentru postarile interesante. Ama sa citesc si eu cartea lui Schmemann despre post.

Inca ceva, la nelamuririle unora:

1. Si eu consider ca la biserica, inclusiv la Sf. Liturghie nu neducem si nu ne trebuie sa ne ducem numai pentru spovedit si impartasit, ci si pentru a asculta alte invataturi si a ne ruga.

2. Legat de ceea ce se intampla in biserici, faptul ca multi nu se duc sa se spovedeasca, sau sa se impartaseasca.
Nu stim noi ce este cu oamenii si de ce n-o fac! Nu putem sa-i judecam.
Sunt diverse motive pentru care nu pot sa nu vor s-o faca.
Ar trebui sa vorbeasca preotii cu ei poate, sa lamureasca niste lucruri.

Si la noi la biserica sunt unii care se impartasesc regulta, foarte des, la fiecare slujba si altii care nu o fac, sau o fac rar.
Copiilor nu li se cere post si de asta pot si o fac.
Dar adultii au anume interdictii: ori sunt opriti (daca fumeaza, sau mai stiu eu), ori nu pot sau nu vor sa posteasca.
In primul caz decizia este la preot.
In al doilea nu stiu de ce este atat de greu pentru unii sa inteleaga ca problema asta a alimentatiei nu este atat de simpla.
Nu e ca si cum renunti sa te incalti cu anumiti pantofi, sau sa faci nu stiu ce.
Mancatul este un lucru vital. Si in fiecare familie sunt anumite probleme.

Nu e vorba nici de indiferenta sau de lipsa de iubire sau de ascultare fata de Dumnezeu. Din moment ce asa suntem construiti...Daca era facuti ca vacile, mancam si noi ca ele.
Sa nu mai judecam si sa nu legam credinta unui om de posibilitatile lui vitale.

Unii preoti poate ca dau dezlegari la alimentatie. Dar poate ca nici nu tine numai de alimentatie, poate ca exista si alte lucruri care opresc oamenii de la impartasit.
Poate ca ar ajuta daca s-ar discuta deschis in biserici.