|
|
|
|
|
|
|
#1
13.04.2014, 23:52:20
|
||||
|
||||
Interesant topic :)
Este mai ales interesant caci acum 10ani cand am plecat din Romania oamenii nu-si puneau asemenea intrebari fiind profund multumiti sa aibe un acoperis deasupra capului:chirie,casa cu parintii,garsoniere,mansarde... Toate erau bune... Corinusha,tu unde ai copilarit ? Eu si la bloc si la curte ...dar nu pot sa-mi fac o opinie despre acest aspect;altele au fost importante in devenirea mea decat cei 4 pereti... Scuzati daca consider ca nu este esential pt un copil...
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. 
|
|
#3
14.04.2014, 02:11:25
|
||||
|
||||
|
Citat:
|
|
#4
14.04.2014, 02:47:36
|
|||
|
|||
|
Cred ca era evident ca era vorba de comentariu imediat precedent.
De la tine asteaptam detalii cu casa/bloc vs. copii :) La casa cred ca poti sa mai inveti copilul cu animalele - daca ai, majoritatea caselor din oras sau imediat langa, cu 500mp de curte, nu prea au mai mult de un catzel/pisica care au si cei de la bloc, daca vor, cum sa dea cu o sapa (desi nu stiu cati parinti vor sa ii invete asta) si oricum, nu prea cred ca activitatile astea ar fi foarte relevante pentru educatia lui, poate eventual daca esti fermier si vrei musai ca viitorul lui sa fie tot de fermier. Mai relevant e sa-l inveti de mic sa fie ordonat, sa faca treaba prin casa, sa ajute la bucatarie, chestii pentru care nu e musai sa stai la casa.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 14.04.2014 at 02:53:12.
|
|
#5
14.04.2014, 08:25:30
|
||||
|
||||
|
Citat:
Da pot sa detaliez mai mult acum,caci mai devreme eram la serviciu. Asa cum am mai spus in mesajul anterior,nici macar nu mi-am pus problema ca si copil care este diferenta dintre o casa si un apartament... Am avut o copilarie destul de linistita si implinita,am socializat mult,am facut sport,am avut parte de o educatie stricta,am avut multi prieteni... Singura nefericire pe care am trait-o a fost aceia ca parintii mei nu erau impreuna...nu am avut tata pt o perioada iar apoi a aparut un tata vitreg! Asta este singura drama a unui copil:familia...parintii! Nu locuinta,nu decoratiunile interioare! Aceste considerente de natura estetica apar mai tarziu,o data cu varsta. M-am nascut si am copilarit in aceiasi casa modesta de carpici,dintr-un vechi cartier bucurestian,aceiasi casa in care s-a nascut si bunica si mama. Am locuit cu strabunicii mei pana la 13 ani,moment in care ne-am mutat la apartament. Am avut o sansa enorma sa-mi prind strabunicii in viata si sa pot sta langa ei o perioada;cam atat noroc cat am avut sa fiu si apropiata de bunici si sa fiu plecata in fiecare vacanta la ei ,la tara. Exista o vorba ca in fiecare loc in care te muti,daca esti fericit aduci fericirea acolo,iar daca esti nefericit aduci nefericirea;este cat se poate de adevarat! Revenind la subiectul de fata,daca un copil are ambii parinti langa el,care se iubesc si-i transmit o educatie puternica nu conteaza daca a venit pe lume intr-un apartament,vila,mansarda sau garsoniera;pe cand daca nu-I are nici cea mai frumoasa casa cu gradina nu le poate acoperi lipsa... In cazul meu particular,la maturitate am optat sa locuiesc la casa deoarece unul dintre hobbiurile mele se leaga de gradinarit,dar daca as avea sansa sa incep o familie,sa am copii as putea face fata o perioada si in apartamentul meu din Bucuresti;sunt o supravietuitoare,daca sunt fericita sunt fericita in oricare dintre locuri sau conditii. Nu toti copiii sunt facuti pt munca in gradina,cu animalele,iar pt cei care iubesc natura,plantele,pot avea si la apartament.Noi aveam multe plante pe balcon,caine,pisica ba mai am plantat si multi arbusti in fata blocului,in zonele asa zise verzi de care nu se ocupa nimeni.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|
|
#6
14.04.2014, 08:31:10
|
|||
|
|||
|
Foarte bine venite punctul de vedere și mărturia Yasminei, aduc în atenția cititorilor aspecte demne de luat în seamă.
|
|
#7
14.04.2014, 11:29:56
|
|||
|
|||
|
Citat:
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) Last edited by Mihailc; 14.04.2014 at 11:33:22.
|
|
#8
14.04.2014, 11:53:15
|
|||
|
|||
|
Si mie mi-a placut..nu m-am gandit de ex. ca la o adica, gradinarit poti faci si in curtea blocului.
Sigur, nu poti tine o vaca la bloc :)) pisici in principiu cate vrei, daca nu tii musai sa le tii pe toate in casa, iar caini..cred ca unul ar fi mai mult decat suficient daca e cu adevarat necesar si indispensabil.. Si cred ca cel mai important cadou care il pot face niste parinti copilului (copiilor) lor, este TIMPUL petrecut cu ei. Foarte putini se gandeasc la asta, chiar si cei care au copii, vin cu pretextul ca bunastarea materiala e mai importanta iar copilul se poate juca si singur la o adica, nu? Mai e gradinita cu program prelungit, pe urma vine scoala, temele, etc. are prieteni, ii luam un smartphone si nelimitat la sms si Internet, sa aiba si mai multi prieteni, etc. A, si cred ca unui copil i-ar place sa aiba macar 2-3 fratiori/surioare cu atat mai mult, mai tarziu, in viata, va aprecia asta. Dar probabil ca va trebui sa se joace singurel in curte, ca mami si tati trebuie sa plateasca mai intai ratele la casa si cand vor termina - ei bine, e prea tarziu sa mai poata face copii.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 14.04.2014 at 12:00:03.
|
|
#10
14.04.2014, 12:30:01
|
|||
|
|||
|
Citat:
Un om a venit de la muncă tarziu, obosit și nervos, găsindu-și baiatul de 5 ani așteptând la ușă. - Tati, pot să te întreb ceva? - Da, sigur, despre ce e vorba? a răspuns omul. - Tati, câți bani câștigi pe oră? - Asta nu e treaba ta. De ce mă întrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos. - Doar vreau să știu...Te rog, spune-mi, cât câștigi pe oră? - Dacă trebuie să știi, câștig 50$ pe oră. - Aha, a răspuns micuțul, cu capul plecat. - Tati, îmi împrumuți, te rog, 25$? Tatăl s-a înfuriat: - Dacă singurul motiv pentru care m-ai întrebat asta este ca să-mi ceri niște bani să îți cumperi o jucărie prostească sau alte porcării, atunci du-te direct în camera ta la culcare. Gândește-te de ce ești așa egoist. Nu lucrez din greu în fiecare zi pentru așa copilării. Micuțul a mers în liniște în cameră și a închis ușa. Omul s-a enervat și mai tare pe întrebările băiatului. Cum a putut să pună așa întrebări doar pentru a cere niște bani. După o oră, omul s-a calmat și a început să gândească: Poate era ceva de care chiar avea nevoie să cumpere cu 25$ și chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la ușa băiatului și a deschis-o. - Dormi? a întrebat... - Nu tati, sunt treaz, a răspuns baiatul. - M-am gândit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatăl. A fost o zi lungă și m-am descărcat pe tine. Uite aici ai 25$. Micuțul a sărit, zâmbind. - Mulțumesc, tati! După aceea a scos un pumn de bani. Omul a văzut că băiatul avea deja bani și s-a enervat din nou. Micuțul și-a numărat încet banii și s-a uitat către tatăl său. - De ce vrei mai mulți bani dacă deja ai? a spus tatăl. - Pentru că nu am avut destul, dar acum am, a replicat băiatul. Tati, acum am 50$. Pot să cumpăr o oră cu tine? Te rog să vii mai repede acasă, mâine. Vreau să mănânc cu tine. Tatăl a fost distrus. Și-a luat băiatul în brațe și l-a implorat să îl ierte. Este doar o reamintire pentru toți ce lucrează din greu în viață. Nu ar trebui să lăsăm timpul să treacă printre degete fără să petrecem timp cu cei care chiar contează pentru noi, aceia apropiați de inimile noastre. Să ne amintim să împărțim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care-l iubim. Dacă mâine murim, compania pentru care lucrăm ne va înlocui foarte ușor, în câteva ore. Dar familia și prietenii pe care îi lăsăm în urmă o să simtă pierderea pentru tot restul vieților lor.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) Last edited by Mihailc; 14.04.2014 at 12:35:08.
|
|
|
Mod hibrid