Raspunsuri duhovnicesti +

[cristiboss56]

În prealabil postat de Marcel_Ionut

Cristi Hristos a inviat! am si eu o intrebare, de unde scrii toate astea? din cartile de acasa? sau le iei de pe site-uri?

Adevarat a Inviat !

De pe siteuri adunate , iar unele din ele sunt culese si din cartile pe care le am .
Un indemn la lectura , care mie personal mi-a folosit foarte mult , prin comenzile facute la libraria sophia (
http://www.librariasophia.ro/ )

[cristiboss56]

- Gheronda, uneori consider că mă port cu simplitate, însă mi se spune că m-am purtat cu obrăznicie. Cum voi deosebi simplitatea de obrăznicie?
- Una este simplitatea şi alta este obrăznicia. Obrăznicia îl satisface pe om lumeşte. Adică te porţi obraznic şi-ţi satisfaci egoismul. Îţi spui: „L-am pus la punct pe celălalt”. Acest lucru îţi aduce o satisfacţie lumească, care-n realitate nu-l mulţumeşte pe om. Pe când simplitatea odihneşte duhovniceşte şi lasă în inimă o uşurare.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. V - Patimi și virtuți, Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 268)

[cristiboss56]

"Plinind rânduiala cea pentru noi şi pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, de unde nicicum nu Te-ai despărţit; ci, rămânând nedepărtat, strigi celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră".
Țineți minte, țineți minte acest condac. Amintiți-vă, amintiți-vă mereu această mare zi a Înălțării la cer a Domnului Iisus.
Să ne îndreptăm inimele către El, pentru ca și pe noi să ne înalțe după El la cer.
Amin.

[cristiboss56]

De ce S-a înălţat Domnul Iisus Hristos la Cer şi n-a rămas pe pământ?

În primul rând, ca să trimită pe pământ credincioşilor Săi pe celălalt Mângâietor, de aceeaşi cinste cu El şi la fel de îmbelşugat în dragoste, pe Duhul Sfânt Cel Atotputernic, Care de la Tatăl purcede (şi nu de la Fiul), ca Acesta să rămână în veac cu Biserica lui Hristos, să îi înveţe pe credincioşi toată dreptatea şi tot adevărul, să alunge toată minciuna şi nedreptatea din credinţă şi din viaţă, să întărească în credinţă şi în pătimirile pentru credinţă, să facă semne şi minuni spre întărirea credinţei celei adevărate în Hristos şi a faptului că ea este mântuitoare pentru toţi.
În al doilea rând, Hristos n-a rămas pe pământ, ci S-a înălţat la cer ca să umple cu Sine tot cerul, pământul şi cele mai dedesubt, ca să caute dintru înălţime spre toţi creştinii, fiii şi următorii Săi, ca să vadă toată viaţa lor, atât ascunsă cât și vădită, ostenelile si nevoinţele lor, să le dea imbold, să-i întărească, să îi îmbărbăteze şi să îi mângâie, şi astfel să răspândească şi să întărească pe pământ credinţa Sa şi împărăţia lui Dumnezeu. Comandanţii armatelor pământeşti urcă în timpul bătăliei pe un loc înalt și de acolo urmăresc cu agerime dispozitivul de luptă şi manevrele armatelor duşmane și pe cele ale propriilor ostaşi, luând măsurile de cuviinţă: așa și Domnul, Comandantul şi Împăratul nostru, ca să vadă din înălţimea cerului nevoinţele tuturor celor care se nevoiesc pentru credinţa Lui pe pământ, S-a suit la ceruri, spre a vedea nevoinţele tainice și vădite pentru credinţă ale celor ce cred în El, spre a le ajuta neîncetat, a-i întări, şi a birui împreună cu ei, și a-i încununa cu cununile biruinţei.


(Sfântul Ioan de Kronstadt, Despre tuburările lumii de astăzi, Editura Sofia, București, p.33-35)

[cristiboss56]

Orice virtute care se face pentru Hristos ne dă harul Sfântului Duh. Însă, cel mai mult dintre toate ni-l dă rugăciunea, fiindcă pe aceasta o avem mereu în mâinile noastre ca pe o armă duhovnicească de mare folos. Aţi vrea, de pildă, să mergeţi la biserică, dar biserică nu există sau poate că slujba s-a încheiat. Aţi vrea să daţi ceva unui cerşetor, dar cerşetorul nu există sau poate că n-aveţi nimic să-i daţi. Aţi vrea, poate, să vă păstraţi fecioria, dar fie temperamentul vostru, fie presiunea uneltirilor vrăjmaşului în conlucrare cu slăbiciunea voastră nu vă lasă să vă apăraţi şi să împliniţi această dorinţă. Aţi vrea încă să săvârşiţi şi vreo altă virtute întru Hristos, dar nu aveţi puteri sau nu vi se dă prilejul potrivit. Cu rugăciunea însă, nu se întâmplă la fel. Fiecare are putinţa de a o face mereu pe aceasta: şi bogatul, şi săracul; şi cel puternic, şi cel slab; şi cel de vază, şi cel neînsemnat; şi bolnavul, şi cel sănătos; şi dreptul, şi păcătosul. Mare este puterea rugăciunii. Aceasta, mai mult decât orice, ne aduce Duhul lui Dumnezeu şi este cea mai uşor de făcut de către oricine. Prin rugăciune, ne învrednicim să discutăm cu Preabunul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru. Trebuie însă să ne rugăm numai până ce Dumnezeu, Duhul Sfânt, ne vizitează cu harul Său, în măsura în care ştie El. Şi când Acesta binevoieşte a ne vizita, atunci trebuie să încetăm rugăciunea. De ce să-I spunem: „vino şi Te sălăşluieşte întru noi” de vreme ce se află deja în sufletul nostru?


(Un serafim printre oameni Sfântul Serafim de Sarov, traducere de Cristian Spătărelu, Editura Egumeniţa, 2005, pp. 361-362)

[cristiboss56]

Această întristare se vindecă prin pocăinţă şi rugăciune. „Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu, şi m-am veselit”.
Plictiseala îmi vine din două pricini: după ce cad în vreo faptă, în vreun cuvânt, în vreun gând păcătos, şi atunci când vreme îndelungată nu mă îndeletnicesc cu pocăinţa, chiar dacă în acel răstimp aş face lucruri folositoare. Atunci sufletul simte un neajuns, o lipsă: din simţirea neajunsului vine întristarea.

Această întristare se vindecă prin pocăinţă şi rugăciune. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu, şi m-am veselit.

Cercetaţi-vă pe dumneavoastră înşivă: nu veţi găsi oare pricina necazului dumneavoastră între cele sus-pomenite? Folosiţi-vă de doctorie, care este rugăciunea îmbinată cu pocăinţa.



(Sfântul Ignatie Briancianinov, De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, p. 119)

[cristiboss56]

In primul rand, deoarece credinta noastra e lumina.Hristos a zis:Eu sunt Lumina lumii.Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos lumineaza sufletele noastre.

In al doilea rand, ca sa ne aduca aminte de caracterul luminos al sfantului in fata caruia aprindem candela-fiindca sfintii sunt numiti fii ai luminii.

In al treilea rand, ca sa ne slujesca drept mustrare pentru faptele noastre intunecate si pentru gandurile si dorintele noastre rele, si sa ne cheme la calea sfinteniei evanghelice, ca astfel sa ne ostenim cu ravna pentru a implini porunca Mantuitorului : Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada lucrurile voastre cele bune.

In al patrulea rand, ca sa aducem o mica jertfa lui Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi.Un mic semn al marii noastre recunostinte si luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem in rugaciune si viata si sanatate si mantuire si tot ce ne poate da numai nemarginita dragoste cereasca.

In al cincilea rand, ca sa fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care navalesc uneoriasupra noastra si la rugaciune si ne abat gandurile de la Facatorul nostru-fiindca puterile cele rele iubesc intunericul si fug de orice lumina, mai ales de cea care este inchinata lui Dumnezeu si Sfintilor lui.

In al saselea rand, ca sa ne dea imbold la ardere de sine.Precum undelemnul si fitilul ard in candela, supuse voii noastre, asa sa arda si sufletele noastre cu flacara dragostei in toate patimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.

In al saptelea rand, ca sa ne invete ca dupa cum candela nu poate sa se aprinda fara mana noastra, nici inima noastra, aceasta candela launtrica a noastra, nu poate sa se aprinda fara sfantul foc al al harului Dumnezeiesc, chiar daca ar fi plina cu toate virtutile noastre-fiindca toate virtutile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.


RUGACIUNE LA APRINDEREA CANDELEI


Prea Sfanta si Inalta Treime, primeste dragostea mea inaintea Ta si arde in focul Dumnezeirii Tale faradelegile mele si sterge multimea rautatilor mele si da-le ingroparii si uitarii Tale, Doamne.Amin!

Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, fa bine primita lumina darului meu si o du inaintea Fiului tau si Dumnezeului nostru pentru iertarea pacatelor noastre.Amin !