Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[IvanTurbinca]

florin.oltean75, omule, ești terminat! Lasă budismele că te paște iadul! N-ai să convertești nici un creștin adevărat la prostiile tale pentru că nu înțelegi o iotă din ce este creștinismul. Răspunsuri ai primit dar ești prea preocupat de filozofiile budiste de doi bani ca să te oprești. Creștinismul nu este un sistem filozofic bun de discutat la o cafea, confortabil... eventual pe net. Este sudoare și durere, plângerea inimii în rugăciune și alinarea sufletului în Duhul Sfânt, este ceea ce lumea leapădă și scuipă, batjocură neamurilor și nebunie tuturor. De aceea mulți vorbesc dar puțini se apropie. Vrei cu adevărat să ajungi la înțelepciune? Fă-te creștin! Nu unul de duminică, ci unul adevărat! În fiecare ceas al vieții tale să-L ai pe Hristos înainte și să-I vorbești și să-L asculți. Dumnezeu să te lumineze!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IvanTurbinca

florin.oltean75, omule, ești terminat! Lasă budismele că te paște iadul! N-ai să convertești nici un creștin adevărat la prostiile tale pentru că nu înțelegi o iotă din ce este creștinismul. Răspunsuri ai primit dar ești prea preocupat de filozofiile budiste de doi bani ca să te oprești. Creștinismul nu este un sistem filozofic bun de discutat la o cafea, confortabil... eventual pe net. Este sudoare și durere, plângerea inimii în rugăciune și alinarea sufletului în Duhul Sfânt, este ceea ce lumea leapădă și scuipă, batjocură neamurilor și nebunie tuturor. De aceea mulți vorbesc dar puțini se apropie. Vrei cu adevărat să ajungi la înțelepciune? Fă-te creștin! Nu unul de duminică, ci unul adevărat! În fiecare ceas al vieții tale să-L ai pe Hristos înainte și să-I vorbești și să-L asculți. Dumnezeu să te lumineze!

Crestinismul, ca si budismul mahayana, in esenta, este plangere pentru toata faptura, si o adancire a dialogului cu Adevarul pana la unire.

Un dialog verbalizat este doar inceputul. Verbalizarea este necesara, insa are hiatusuri. In aceste pauze unde este mintea?

De aceea, este nevoie de Duh, care sa lege mintea de Adevar, clipa de clipa.

Zdrobirea inimii si mangaierea Duhului nu este experimentata doar de crestini. Pe langa plangere, durerea fata de pacat, zdrobirea inimii in actul confesional (Vajrasattva), Budismul mahayana, are particularitatile sale, probabil, unice.

Cantitatea rugaciunii nu realizeaza intotdeauna aspiratia la Unire, daca nu exista intelegere si echilibru - care vin atat din cugetarile proprii cat mai cu seama ale altora, din experienta proprie si experienta altora.

Pentru unii, care au ajuns la mare masura, poate ca le este suficient sa spuna atat:

"Pașol na turbinca, Vidma!"

[florin.oltean75]

ESENTA TANTREI

Tantra are doua axe fundamentale, doua principii radacina:

(1) "...credeţi că aţi primit deja..."
(2) "rugati-va neincetat"


****************************************
In tantra, nu se cer lucruri lumesti, ci desavarsirea in dragoste si curatenie (care in crestinism este poruncita).

Cel ce cere desavarsirea se comporta ca si cum ar fi primit-o. Este insasi esenta tantrei.

Mentinerea staruitoare a acestei atitudini speciale accelereaza transfigurarea interioara.

De aceea se spune ca este "vehiculul" cel mai rapid.

"Ca si cum ai primit" - uneste fulgerator rezultatul cu intentia virtuoasa. De aceea se numeste Vajra = fulger yana=vehicul.

***************

"Rugaciunea neincetata" se face intr-un chip deosebit.

Orice experinta fie senzoriala, fie mentala este vazuta ca rugaciune care slaveste Adevarul.

[florin.oltean75]

Conceptii si perceptii in Tantra si Crestinism


Conceperea/perceperea propriului sine


Perceptia ordinara a propriului sine este vederea "omului vechi" in noi.

Perceptia corecta a propriului sine - omul vechi moare si ramane doar Hristos in noi.


Conceperea/perceperea celorlalti

Perceptia ordinara a celorlalti este vederea "omului vechi" in ei.

Perceptia corecta a celorlalti - vederea lui Hristos Intreg in altii.

[florin.oltean75]

"Comori in cer"

Este indubitabil ca mintea trebuie sa parcurga un proces de "innoire", prin exersarea virtutilor (dintre care cea mai importanta dragostea, dar fara celelalte virtuti dragostea nu poate fi lamurita si desavarsita), ca sa ajunga la limanul mantuirii.

Pluralul "comori" sugereaza necesitatea unui proces de acumulare "comoara cu comoara".

"Comoara" (harisma) in budism se numeste guna, care este tradusa in mod uzual ca "merit". Adica o calitate care innobileaza mintea, simtirea - faptura launtrica.

Crestinismul patristic desemneaza un proces particular de innobilare a fapturii launtrice (fie prin rabdare, credinta statornica, dragoste neclintita, marturisire, etc.) si prin expresia "primirea unei cununi".


Budismul insa face o clasificare a acestor "cununi" pe care nu o regasim explicit in crestinism. Ea poate fi doar dedusa din scrierile patristice de mare profunzime.

Harismele, desi se interpatrund si lucreaza unitar, din punct de vedere analitic, pot fi distinse doua clase: cele in aspectul trairii launtrice (simtirii inimii - de dragoste, bucurie, piosenie, evlavie, curatenie, luminare, usurare, etc.) si cele in aspectul intelegerii profunde (adica atunci cand mintea "vede" natura profunda a trairilor launtrice, a diferitelor intipariri virtuoase, oricat de fine, oricat de hieratice).