Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IvanTurbinca

florin.oltean75, omule, ești terminat! Lasă budismele că te paște iadul! N-ai să convertești nici un creștin adevărat la prostiile tale pentru că nu înțelegi o iotă din ce este creștinismul. Răspunsuri ai primit dar ești prea preocupat de filozofiile budiste de doi bani ca să te oprești. Creștinismul nu este un sistem filozofic bun de discutat la o cafea, confortabil... eventual pe net. Este sudoare și durere, plângerea inimii în rugăciune și alinarea sufletului în Duhul Sfânt, este ceea ce lumea leapădă și scuipă, batjocură neamurilor și nebunie tuturor. De aceea mulți vorbesc dar puțini se apropie. Vrei cu adevărat să ajungi la înțelepciune? Fă-te creștin! Nu unul de duminică, ci unul adevărat! În fiecare ceas al vieții tale să-L ai pe Hristos înainte și să-I vorbești și să-L asculți. Dumnezeu să te lumineze!

Crestinismul, ca si budismul mahayana, in esenta, este plangere pentru toata faptura, si o adancire a dialogului cu Adevarul pana la unire.

Un dialog verbalizat este doar inceputul. Verbalizarea este necesara, insa are hiatusuri. In aceste pauze unde este mintea?

De aceea, este nevoie de Duh, care sa lege mintea de Adevar, clipa de clipa.

Zdrobirea inimii si mangaierea Duhului nu este experimentata doar de crestini. Pe langa plangere, durerea fata de pacat, zdrobirea inimii in actul confesional (Vajrasattva), Budismul mahayana, are particularitatile sale, probabil, unice.

Cantitatea rugaciunii nu realizeaza intotdeauna aspiratia la Unire, daca nu exista intelegere si echilibru - care vin atat din cugetarile proprii cat mai cu seama ale altora, din experienta proprie si experienta altora.

Pentru unii, care au ajuns la mare masura, poate ca le este suficient sa spuna atat:

"Pașol na turbinca, Vidma!"