Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Corul de copii și tineret „Symbol” al Patriarhiei Române se pregătește de o nouă competiție. În perioada 21 - 27 august, grupul va participa la Festivalul coral Ohrid din Macedonia.
Corul de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române a fost înfiinţat în anul 1990.

[cristiboss56]

Am aflat cu tristeţe vestea trecerii din această viaţă, în dimineaţa zilei de duminică, 17 august 2014, a Domnului Dan Hăulică, distins om de cultură şi unul dintre cei mai importanţi critici de artă români.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă pe 23 august 2014 este sărbătorită Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Rânduiala liturgică începe cu Slujba Vecerniei din seara zilei de 22 august.

Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor toate sărbătorile împărăteşti (inclusiv cele ale Maicii Domnului) sunt predecedate de un timp de pregătire, numit pre-serbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire. Ele au de asemenea şi o perioadă de continuare sau prelungire a sărbătorii, numită după-serbare sau după-prăznuire. Ziua cea dintâi a înainte-serbării se numeşte începutul sărbătorii, iar ziua ultimă a după serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania, adică sfârşitul sau încheierea sărbătorii.

În cazul Praznicului Adormirii Maicii Domnului a fost o zi de înainte-prăznuire şi încă 8 zile după-prăznuire. În tot acest interval de timp, în cadrul slujbelor din biserică s-au cântat stihiri ale praznicului, iar în ziua odovaniei, slujba este aproape identică cu cea din ziua de 15 august.

Adormirea Maicii Domnului numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare e sărbătoarea în amintirea zilei în care Sf. Fecioară şi-a dat obştescul sfârşit. După o pioasă tradiţie veche, cunoscută mai întâi în Apus şi trecută apoi şi în Răsărit, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară ar fi fost ridicată cu trupul la cer, ca şi dumnezeiescul ei Fiu.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, Sinod care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de acum o foarte mare dezvoltare.

Următorul praznic care are înainte-prăznuire şi după-prăznuire este Naşterea Maicii Domnului, de la 8 septembrie.

[cristiboss56]

În Duminica a 11-a după Rusalii, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului a aşezat piatra de temelie pentru noua biserică din localitatea Păuca, Protopopiatul Sălişte, judeţul Sibiu, informează mitropolia-ardealului.ro. La slujba religioasă au participat mulţimi de credincioşi, autorităţile amintite mai sus şi preoţi din parohiile învecinate. După slujba religioasă, IPS Mitropolit Laurenţiu i-a felicitat şi încurajat pe credincioşii din Păuca pentru demersul iniţiat şi i-a îndemnat să susţină constant pe preotul paroh Horea Stanciu şi autorităţile locale la lucrările de zidire. Credincioşii au avut posibilitatea să se închine la moaştele Sfântului Andrei Şaguna, aduse de la Catedrala mitropolitană din Sibiu, iar la final au primit iconiţe ale sfântului ierarh. Viitoarea biserică de la Păuca va avea hramurile “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă cinstește la 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul.

În Bucureşti, singura biserică ce poartă hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul“ este biserica Parohiei „Sfântul Ioan - Piaţă“. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Şerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmboviţa, biserica este unul dintre lăcaşurile translate în vremea perioadei comuniste pentru a fi salvate de la demolare. În fiecare an sunt marcate aici şi celelalte sărbători în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului: zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureştilor îşi sărbătoresc hramul Parohia Măgureni 2, din Protoieria Câmpina, şi Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti.

[cristiboss56]

Zilele trecute, prezența online a locașurilor de cult românești a fost îmbogățită cu site-ul oficial al Mănăstirii Sihăstria Putnei - www.sihastriaputnei.ro.
Sistematic, pe site-ul www.sihastriaputnei.ro vor fi postate articole, materiale video, audio și foto, realizate cu ocazia diferitelor evenimente importante din viaţa mănăstirii, în cele 14 secțiuni: Istoria, Locașuri, Pelerinaj, Predici, Cântări, Viața în mănăstire, Sfinți ocrotitori, Cuvânt duhovnicesc, Cuvânt din Sfânta Scriptură, Oaspeți, Partituri, Cuvinte din pridvor, Recomandări, Mănăstirea noastră în presă.

[cristiboss56]

Ziua de 1 septembrie reprezintă pentru Biserica Ortodoxă începutul anului bisericesc, prilej cu care în biserici ierarhii şi preoţii săvârşesc slujbe de Te Deum. La Catedrala patriarhală, slujba a fost oficiată de către Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor a făcut parte şi părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

€žS-au adus mulţumiri pentru toate cele care Dumnezeu ni le-a rânduit în partea trecută a vieţii noastre şi s-au înălţat rugăciuni ca anul nou bisericesc, sau anul nou spiritual, să fie un an în care creştinii să fie la fel de râvnitori a urma calea binelui, a se îmbunătăţii, a se umple de harul lui Dumnezeu şi a fi bucurie Bisericii şi lor înşişi întreolaltă prin săvârşirea binelui. Anul nou bisericesc este un prilej prin care reafirmăm sfinţirea timpului care se săvârşeşte în Biserică prin toate momentele cele rânduite de rugăciune, dar şi binecuvântarea zilelor noastre, a săptămânilor şi a întregului an€, a spus în cuvântul său Preasfinţitul Ieronim Sinaitul, potrivit Radio TRINITAS.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor 'anul bineplăcut Domnului'. S-a hotărât de către Sfinţi Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece după calendarul iudaic intrarea în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19) a Mântuitorului, după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a şaptea, numită Tişri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie).

Anul bisericesc ortodox se împarte în trei mari faze sau perioade: Perioada Triodului (perioada prepascală); Perioada Penticostarului (perioada pascală); Perioada Octoihului (perioada postpascală).