Filtru propriu

Sfantul Antonie cel Mare era foarte precaut, deorece stia ca necuratul ne ispiteste foarte mult prin ganduri. Ca sa fim siguri ca nu gresim, confruntam gandurile noastre cu privire la o situatie anume cu ale duhovnicului sau cu ale unui sfant care a scris o carte si a comentat problema respectiva. Sfantul Serafim de Sarov de asemenea spunea ca lui insusi i s-a intamplat sa dea sfaturi izvorate doar din mintea omeneasca, gresind. Atunci cand dadea sfaturi inspirate de Duhul Sfant, nu gresea.

[catalin2]

Dimpotriva, Sfantul Ignatie Briancianinov spune sa nu ne bazam pe gandirea noastra, care sigur e gresita.
Iar filtrul se bazeaza pe ce cunoaste acea persoana. De exemplu, daca nu stie cum arata un dromader, degeaba cugeta in sine si rationeaza, trebuie sa vada animalul, sau sa intrebe pe cineva care stie. Dar, daca din mandrie acea persoana crede ca e intelept si stie mai multe, nu poate accepta ca altii stiu, ii considera chiar increzuti si atotstiutori.
Iata ce spune Sfantul Ignatie:

"Evanghelia ne invata ca prin cadere noi ne-am agonisit o ratiune pervertita, ca ratiunea firii noastre cazute, oricat de valoroasa ar fi prin natura, oricat de ascutita ar fi prin invatatura lumeasca, isi pastreaza caracterul capatat prin caderea in pacat, continua sa ramana o ratiune pervertita. Trebuie sa o lepezi, sa te dai pe mana calauzitoare a credintei si, sub aceasta conducere, la timpul sau, dupa o insemnata nevointa intru evlavie, Dumnezeu daruieste robului Sau credincios ratiunea Adevarului sau Judecata Duhovniceasca.
Ceea ce numiti dumneavoastra ratiune sanatoasa noi, crestinii, cunoastem ca este o ratiune atat de bolnavicioasa, atat de intunecata si ratacita, incat vindecarea ei nu poate avea loc decat prin retezarea cu palosul credintei a tuturor stiintelor si cunostintelor care o compun, si prin lepadarea lor. Daca insa vom socoti ratiunea ca sanatoasa, considerand-o astfel pe baza a ceva necunoscut, sovaielnic, nedeterminat, mereu schimbator, atunci ea, ca "sanatoasa", va renega neaparat pe Hristos. Acest lucru e dovedit experimental."

Scurta precizare clarificatoare.In postarea mea precedenta am dat drept exemplu versetele de la 1 la 6 din capitolul XVI din Pildele lui Solomon.Eu m-am ghidat dupa versiunea protestanta dar si dupa traducerea din versiunra Bibliei ortodoxe, versiunea standard, adica Sinodala. In Biblia ortodoxa versiunea Anania (cred ca aceasta este versiunea de pe site) este o complet alta traducere, nu numai ca sens dar si ca versiune a versetului.Cum s-a ajuns la aceasta ultima traducere ma depaseste, practic schimba complet versetele.Prin urmare va rog sa considerati ca exemplul meu are in vedere versetele asa cum sunt traduse in versiunea Sinodala.

[iustin10]

În prealabil postat de antoniap

Ca sa fim siguri ca nu gresim, confruntam gandurile noastre cu privire la o situatie anume cu ale duhovnicului sau cu ale unui sfant care a scris o carte si a comentat problema respectiva.

Nu intotdeauna gandurile noastre sunt la fel cu ale sfintilor. Daca avem in minte problem care le aveau sfintii ,insemana ca deja suntem pe o treapta inalta spirituala. Gandurile noastre sunt de multe ori joase,si problemele noastre diverse. De aceea sfintii au fugit de lume,pentru a evita ca lumea sa le polueze gandul. Noi suntem insa,in plin process de manipulare si pervertire a gandului, care nu il putem compara cu linistea chiliei. De aceea razboiul sfintilor , cu nuantele cele mai fine ale intunecarii sufletului,nu se potriveste cu razboiul grosolan al patimilor noastre . Nu putem sulfa praful dar sa fim pina la jumatate ingropati in noroi. Trebuie sa ne asumam viata noastra asa cum o avem, ca sa putem scoate putin capul. Sfintii sunt buni pentru a ne arata contrastul,idealul,ce ar trebui sa fie . dar pentru viata noastra concreta ,trebuie sa ne intoarcem in noi insine ,sa ne recunoastem EXACT asa cum suntem, si sa ne punem toata speranta in Dumnezeu. Si poate ca intr-o zi,El va binevoi sa fim demni sa curatam macar incaltarile de la usile sfintilor

În prealabil postat de iustin10

Nu intotdeauna gandurile noastre sunt la fel cu ale sfintilor. Daca avem in minte problem care le aveau sfintii ,insemana ca deja suntem pe o treapta inalta spirituala. Gandurile noastre sunt de multe ori joase,si problemele noastre diverse. De aceea sfintii au fugit de lume,pentru a evita ca lumea sa le polueze gandul. Noi suntem insa,in plin process de manipulare si pervertire a gandului, care nu il putem compara cu linistea chiliei. De aceea razboiul sfintilor , cu nuantele cele mai fine ale intunecarii sufletului,nu se potriveste cu razboiul grosolan al patimilor noastre . Nu putem sulfa praful dar sa fim pina la jumatate ingropati in noroi. Trebuie sa ne asumam viata noastra asa cum o avem, ca sa putem scoate putin capul. Sfintii sunt buni pentru a ne arata contrastul,idealul,ce ar trebui sa fie . dar pentru viata noastra concreta ,trebuie sa ne intoarcem in noi insine ,sa ne recunoastem EXACT asa cum suntem, si sa ne punem toata speranta in Dumnezeu. Si poate ca intr-o zi,El va binevoi sa fim demni sa curatam macar incaltarile de la usile sfintilor

Evident, noi, cei din lume, in cele ce tin de lume, gandim lumeste. Insa si noi suntem chemati la mantuire. Ma gandesc la razboiul gandurilor care apare si la noi. Chiar in probleme de ordin practic ni se intampla sa luam decizii si sa fim foarte siguri ca am luat decizia cea mai buna, apoii sa constatam ca nu e asa.

In opinia mea, filtrul propriu functioneaza daca este curatat prin post si rugaciune si luminat de harul Duhului Sfant. De obicei, luam decizii gresite atunci cand suntem departe de Dumnezeu. Daca ne smerim un pic intrband si pe altii nu e rau, dar conteaza si pe cine intrebam, ca sa nu ne zapacim maI rau. intr-adevar, in zilele noastre incepe sa fie foamete de cuvantul lui Dumnezeu, de intelepciune in general.

Din ce cauza au luat fiinta poezia si proza populara? Din dorinta de comunicare si de transmitere a intelepciunii. Totul era oarecum orientat spre Dumnezeu, caci binele era, in general, la loc de cinste.

Care este prioritatea in zilele noastre? Circul. Daca in aceste vremuri reusim sa ne cream un scut puternic impotriva nonvalorilor, atunci putem spune ca avem totusi un filtru. Un filtru perfectibil, insa, verificabil in smerenie cu reperele acceptate de catre noi. Filtrul propriu depinde, asadar, si de reprele care ni le fixam. Pot sa ma compar cu sfintii, cu actorii, cu politicenii, cu oamenii de afaceri etc. Filtru propriu imi va arata mereu ce conditii trebuie sa indeplinesc pentru a ma asemana cu reperele alese.

[iustin10]

În prealabil postat de antoniap

In opinia mea, filtrul propriu functioneaza daca este curatat prin post si rugaciune si luminat de harul Duhului Sfant. De obicei, luam decizii gresite atunci cand suntem departe de Dumnezeu. Daca ne smerim un pic intrband si pe altii nu e rau, dar conteaza si pe cine intrebam, ca sa nu ne zapacim maI rau. intr-adevar, in zilele noastre incepe sa fie foamete de cuvantul lui Dumnezeu, de intelepciune in general.

De folos remarca aceasta ca filtrul trebuie curatat.
Pedntru a ajunge sa il curatam,mai temeinic,trebuie sa constatam intai ca nu e bun
Ca sa constatam ca nu e bun,trebuie sa ii vedem lipsurile .
Dar cum poate vedea cineva barna din ochiul sau, daca vederea ii e astupata?
Doar luminat din interior de harul lui Dumnezeu,caci ochiul sau e orb .
Deci pina nu suntem convinsi ca suntem orbi,ca ochiul ne este intuneric,pina atunci lumina lui Dumnezeu nu va rasari in noi. Cine are o oarecare parere despre el insusi ,inca nu stie cum ar trebui sa fie. Filtrul nostru este neputinta noastra ,care ,prin har de la Dumnezeu,se transofrma in constiinta.

Din ce cauza au luat fiinta poezia si proza populara? Din dorinta de comunicare si de transmitere a intelepciunii. Totul era oarecum orientat spre Dumnezeu, caci binele era, in general, la loc de cinste.

Comunicarea experientei personale,nu neaparat a binelui
As fi curios de exemple din cultura populara,care si pe mine ma fascineaza, care sa fie exemple de moralitate .
Nu inaltimea morala face deosebita aceasta literatura,ci adancimea trairii sale,care o duc in preajma divinitatii.

În prealabil postat de iustin10

De folos remarca aceasta ca filtrul trebuie curatat.
Pedntru a ajunge sa il curatam,mai temeinic,trebuie sa constatam intai ca nu e bun
Ca sa constatam ca nu e bun,trebuie sa ii vedem lipsurile .
Dar cum poate vedea cineva barna din ochiul sau, daca vederea ii e astupata?
Doar luminat din interior de harul lui Dumnezeu,caci ochiul sau e orb .
Deci pina nu suntem convinsi ca suntem orbi,ca ochiul ne este intuneric,pina atunci lumina lui Dumnezeu nu va rasari in noi. Cine are o oarecare parere despre el insusi ,inca nu stie cum ar trebui sa fie. Filtrul nostru este neputinta noastra ,care ,prin har de la Dumnezeu,se transofrma in constiinta.



Comunicarea experientei personale,nu neaparat a binelui
As fi curios de exemple din cultura populara,care si pe mine ma fascineaza, care sa fie exemple de moralitate .
Nu inaltimea morala face deosebita aceasta literatura,ci adancimea trairii sale,care o duc in preajma divinitatii.

M-am gandit mult la acest subiect si mi-am dat seama ca din moment ce nimic bun nu suntem in stare sa facem fara ajutorul lui Dumnezeu, filtrul propriu nu prea mai e propriu. E un filtru care permanent depinde de voia lui Dumnezeu. Dumnezeu il curata cat de tare doreste, dar poate ingadui sa se si opacizeze, pentru a ne smeri sau pentru a ne descoperi ceva, asa cum se vede in povestirea despre Sfantul Antonie din materialul de mai jos:
http://www.ortodoxism.ro/proloagele/...age17Ian.shtml

Drept exemple de moralitate din literatura populara iti voi da in primul rand legendele. Legendele pornesc de la un fapt real si gasesc o explicatie fantastica. In legende, exista o interdictie cu implicatii morale care implica sanctiuni in cazul in care este incalcata. Soarele si Luna nu se intalnesc pentru a fi protejati de ...incest!
http://www.inffo.ro/Referate/Soarele...,_referat.html

Curiozitatea exagerata este sanctionata in legenda ciocanitoarei:
http://www.universdecopil.ro/poveste...anitoarei.html

Muresul si Oltul se prefac in rauri, deoarece ...nu o asculta pe mama lor!
http://www.e-scoala.ro/Legende/oltro.html

In basmul ,,Aleodor Imparat", eroul invinge datorita bunatatii sale. Basmele au o valoare educativa incontestabila, caci cultiva incerederea in fortele binelui, iar frumusetea fizica se ingemaneaza cu cea morala. Fat-Frumos se remarca prin calitati morale si fizice de exceptie prin care devine unic. Ileana Cosanzeana, la fel. Astfel, legendele si basmele erau povestite in primul rand copiilor, cu scop educativ.

Baladele, de asemenea au un erou neobisnuit prin calitatile fizice si/sau morale. http://www.cjvalcea.ro/hurezi/balada.htm
http://www.romanianvoice.com/poezii/..._argesului.php
http://www.versuri-si-creatii.ro/poe...l#.VAjkAKNMGQA