Citat:
În prealabil postat de catalin2
La fel cum ne putem intreba cum aceeasi 8 oameni au putut strange toate animalele, sau cum un magar poate sa vorbeasca sau o Fecioara sa nasca si sa ramana Fecioara.
Sfanta Scriptura povesteste intamplari reale, dar care de multe ori tin de minuni, pentru ca altfel ar fi doar o carte obisnuita de povestiri.
In ortodoxie nu avem dilema interpretarii literale sau alegorice a Bibliei, aceasta e o problema doar in sanul protestantismului, intre protestantii conservatori si cei liberali. Unii sfinti au si o interpretare alegorica (spirituala) a unor pasaje, dar numai in completare, in paralel, si nu inlocuind interpretarea fireasca.
Pentru a exemplifica ce cred sfintii despre aceste feluri de interpretare: http://www.crestinortodox.ro/sarbato...uri-69372.html
"Exegeza Sfintilor Trei Ierarhi are urmatoarele caracteristici:
1. Evita, pe cat posibil, interpretarea alegorica. Fac uz de ea numai cand concluziile ei concorda intru totul cu spiritul Sfintei Scripturi. Limiteaza interpretarea alegorica la unele profetii hristologice, la parobole si mai ales la Cantarea Cantarilor, pe care o socoteau carte pur didactica.
Desi mare admirator al lui Origen, Sfantul Vasile cel Mare este primul dintre capadocieni care ii dezaproba metoda de interpretare a Sfintei Scripturi. Referindu-se la spusele acestuia, dupa care relatarile Sfintei Scripturi nu trebuie luate ca referindu-se la realitati istorice, ci ca referindu-se la niste realitati spirituale, expuse simbolic, marele ierarh repetand cuvintele Sfantului Apostol Pavel (Rom. I, 16) afirma : "ca nu se rusineaza de Evanghelie (de Scriptura) si ca in spusele ei el vede referiri la fapte si lucruri reale". In acelasi timp, combate cu hotarare pe aceia care, in interpretarea Sfintei Scripturi, folosesc din plin imaginatia, vrand cu tot dinadinsul sa acomodeze textul ei scopurilor lor. Pe Sfantul Vasile il urmeaza credincios Sfantul Grigorie de Nazianz. El dezaproba interpretarea alegorica, scotindu-o potrivita doar pentru "talcuitorii de vise". Cat priveste atitudinea Sfantului Ioan Gura de Aur fata de acest mod de interpretare, amintim numai ca a fost numit, dealtfel pe buna dreptate, antipodul lui Origen si parintele exegezei ortodoxe."
|
Sigur, nu neg aceste lucruri și afirmația mea pe care ai comentat-o o scrisesem intenționat, ridicînd mingea la fileu. Și ai returnat cum mă așteptam, foarte bine zic eu - în prima parte a postării.
Totuși, în a doua parte ai dat un pic în fileu, să zicem că e neț și mai ai dreptul la încă un serviciu...:)
Întrucât, Cătăline, lucrurile nu sunt chiar așa simple cum par. Permite-mi să îți atrag frățește atenția că Origen nu e doar omul contestat (pe bună dreptate, în privința anumitor erori) în sinoade repetate ci și gânditorul creștin poate cel mai valoros din istoria creștinismului (spun tot sfinții, alții decât ai enumerat și chiar și cei enumerați au o admirație mărturisită direct pentru Origen).
Apoi, școala lui Origen cuprinde și pe alții - sfinți ale căror învățături le urmăm și azi.
Biserica nu a eliminat, din câte știu, contribuția valoroasă a lui Origen și a școlii din care făcea parte iar exegeza de azi alege dintre cele două metode alternative pe cea potrivită unuia sau altuia dintre locurile din Scriptură.
Printre cei care nu s-au sfiit să folosească și metoda lui Origen se numără Sfântul Maxim Mărturisitorul și Sfântul Isaac Sirul (vezi Filocalia, 3 și 10) - ca să amintesc doar pe cei foarte dragi inimii mele.
Sper să mai dezbatem chestiunea asta și cu alt prilej, ceva mai detaliat. Deocamdată îți mulțumesc pentru cuvânt, Doamne ajută!