Patima cheltuirii banilor peste masura

[fallen]

În prealabil postat de gpalama

Ai incercat sa asculti de ceilalti, de sefa ta ? Poate o sa ai rezultate mai bune.

Si nu prea ar trebui sa te ingrijorezi de facturi neplatite la saptamana. Poate esti singura care plateste in felul asta (spre bucuria furnizorilor...), si ar trebui sa platesti la 2 saptamani.

Eu te-as sfatui sa te consulti cu alte fete din domeniu sa vezi cum procedeaza ele, si cam ce rulaj au si cum procedeaza cu f,urnizorii.

Si ar trebui sa vorbesti si cu furnizorii sa te lase cu plata la 2 saptamani, mai ales ca ai fost buna platnica.

Dar daca tot e vorba despre o firma care se invarte mai mult in jurul tau, poate ar trebui sa iei taurul de coarne si sa faci o socoteala mai corecta si sa vorbesti si cu sefa ta legat de bani cum sa procedati corect, sa fie si bani in firma pentru plati, sa fie pentru tot. Sa fie ok si pentru ea si pentru firma si pentru tine. Si sa lase bani in firma mai des pentru rulaj.
Spune-i si tu o data sa lase banii de pe o saptamana in firma, sa-i folosesti la rulaj, ca nu moare o saptamana fara bani.



Si sa stii ca plata la 1 saptamana nu e intarziere, e doar ...

P.S. Asta nu e patima. Este poate putina slabiciune si emotivitate din partea ta. Acum ce sa zic, poate asta e solutia sa-ti tii slujba. Gandeste-te si tu cum e mai bine.
Si mai ai timp si sa postezi, si de familie... Esti tare !!!

Poate ar fi de preferat sa nu am timp sa postez, ci sa fac ceva mai productiv in timpul asta...
Mai grav e insa ca si eu sunt cam incompetenta. Ori nu inteleg ce vor clientii, ori nu stiu sa ma exprim, ori nu stiu ei sa se exprime...( vreau ceva de mancare dar nu stiu ce, sau niste medicamente dar nu stiu de care, mi-a zis mama ca a mai avut o punga alba, etc..).
Pe de o parte, au ramas putini, dupa ce se intuneca de-acum mai intra poate doi clienti; pe de alta parte, cand vin buluc peste mine, in special dimineata, poate nu stiu eu sa le fac fata, sa-i sevesc cum trebuie, ma pierd ( uneori sunt chiar in pragul atacului de panica), mai ales cand intra multi peste mine, simt ca n-am spatiu, si nu ii inteleg ce vor...bine ca nu sunt ospatarita :)!
Ce fac alti colegi? Cei care platesc la timp, asigurand astfel o buna aprovizionare, se mentin pe linia de plutire. Evident nu se imbogatesc, nu pleaca in vacante exotice, ci din cele low cost, nu-si iau masini de lux,ci normale, nu-si vac vile, decat poate la tara, cei care au teren acolo. De obicei le merge bine celor care se ocupa personal de bussines. Rar se inampla sa ai un team atat de motivat si competitiv, incat sa stai acasa si sa iti intre banii in cont. Care a crezut ca poate sa angajeze unul sau doi oameni pe care sa-i munceasca ca pe hotii de cai, iar el doar sa ia banii, a dat chix de mult. La fel si cei care au crezut ca pot sa ia marfa si sa n-o plateasca. Cand eram eu agent mergea asa; aveam buticari cu datorii de 2-3000 lei, vechi de 6 luni, imi plateau cate 50 de lei si faceau comanda de 100-200...evident ca pana a zis sefu "pas", ce face ala, is renoveaza casa sau pravalia pe banii mei???

Despre ascultarea de sefi, sunt intru totul de acord,daca nu vrei sa te doara capul si sa dormi linistit...
Doar ca prima data cand m-am angajat aici, am gasit magazinul gol dar cu datorii mari la furnizori. Am zis ca-l aprovizionez, dar furnizorii n-au vrut sa-mi dea marfa, si s-a golit mai rau. Era tot prin toamna ca acum, cand nu mai merge treaba, iar lumea era suparata ca nu mai e doamna dinainte care stia ce vor dansii. Noi, eu si colegul care era, am facut cum ne-a zis sefa, dar...nu a mers. Dupa 3 luni, in decembrie, pe mine m-a dat afara si l-a pastrat doar pe colegu ( care era mai obedient). Dupa alte trei luni, in martie, m-a chemat inapoi. Magazinul era si mai gol, datorii nu cu mult mai mari, ca nu mai ne daduse nimeni marfa, iar doamna platise salariul si chiria din banii dn-ei.... mi-a dat mana libera si cu mila lui Dumnezeu, l-am pus cat de cat pe picioare, si au trecut cel putin 2 ani de atunci. Si inainte imi spusese ca era de datoria mea sa gandesc si sa pun in aplicare strategia de marketing cea mai buna, sa-mi pun eu capul la contributie, ca asta nu teinvata scoala, ci viata. Si in fisa postului scria ca vanzatorul trebuie sa aiba pe langa cunostinte de specialitate, si cunostinte de : contabilitate, marketing, management, legislatie, plus skilluri de comunicare cu clientii, psihologie,etc... ceea ce mie imi lipsesc. Pe de alta parte, ma gandesc ca poate e usor sa spui angajatului " trebuia sa te duca pe tine capul, nu sa-ti spun eu ce tre sa faci "(ca de-aia te platesc, dc erai doar o simpla vanzatoare iti dadeam 5-600 lei, nu 1500-1600); iar daca nu-l duce bne capul, sa ii spui " trebuia sa ma asculti, sa faci cum ti-am zis eu"... acum insa ma gandesc, nu stiu cat ar fi de legal, sau moral: daca angajatul cu responsabilitati de management, face niste alegeri proaste ( achizitioneaza ceva, de ex jucarii, pt ca e superoferta, discount 50%, sa zicem, dar aceasta se vinde in 5 ani), i se poate retine din salariu contravaloarea acestei marfi, pana cand se vinde ???
In alta firma unde am lucrat, era alta politica de retribuire a salariatilor care se ocupau de vanzari: era prevazut in contract asa: salariul 500 lei brut pt un target de 1200 lei, plus 1-2% din ce depaseste targetul; daca targetul nu se realizeaza salariul poate scadea cu procentul de nerealizare pana la nivelul sal minim pe economie, care era la vremea resp (2006-2007) vreo 300 brut (250 net). Acum nu stu daca aceasta reglementare se incadra insa in parametrii legii...
Acum e mult mai simplu : in cm ii treci sal minim, insa te intelegi cu angajatul la o anume suma ( mai mare, evident, care i-o dai in plus, fara sa mai pkatesti taxe, nici tu nici el). Daca are vreodata ceva de comentat..ca nu a luat sal la timp, vrea sa plece, vrea bani pe co, etc...ma gandesc ca ii poti spune ia 500 sau 700 ( nu stiu cat mai e sal minim) si mergi cu Domnul, nu??? ( ca doar nu il poti da in judecata, cata vreme in cm ai sal
respectiv)...
( dificultatea gestionarii unui astfel de bussines tocmai de aicea vine, pt catrebuie sa ai o stategie bine pusa la pct pt a putea realiza dezideratele mentionate anterior, nu vreau sa fiu mai explicita pt ca nu e safe; iar sa pretinzi ca angajatul sa-ti fie partas la aceste stratageme...e usor diabolic, dc ma intelegeti...)

Bine, astfel de lucruri am auzit si eu ca se intampla in economia de piata, daca s-or fi facut si pe unde am lucrat eu...eu una nu am avut tcunostinta, si nici acum nu am...
( dar ar fi maxim sa ia firma vreo amenda, pt ca nu am stiut eu raspunsul potrivit, corect, la unele intrebari...fereasca Dumnezeu )

[fallen]

Intrebare: daca la momentul in care te angajezi undeva, iti negociezi un salariu care crezi tu ca il meriti, ti se cuvine, si ca se poate face, ca asa se plateste in breasla si pt activitatea respectiva si pt volumul respectiv de munca, iar ulterior constati ca nu se mai poate, nu mai merge, nu mai poti obtine banii respectivi, ce e normal sa faci? Sa pretinzi in continuare sa iei acelasi salariu, sau sa renegociezi? ( in sensul ca sa ceri mai putin, cat sa poata face fata firma la toate celelalte cheltuieli...). E datoria ta ca bun angajat sa ii propui patronului reducerea salariului, sau asta ar trebui sa o faca el, iar daca nu o face, tu sa-ti vezi de treaba? Chiar daca asta inseamna " satraiesti clipa"( eventual sa pui bani deoparte pt zile negre), pentru ca tu esti constient ca in ritmul asta, urmarindu-si fiecare doar interesul imediat, lucrurile nu vor mai merge multa vreme, ba chiar vor merge din ce in ce mai rau....ori in cazul meu particular, spre exemplu, n-am nici un interes sa se intample asa ceva, ci mai degraba ar fi de preferat sa iau mai putini bani acum, dar sa supravietuim ( sa nu inchidem) pana prin august-septembrie...
Insa nu stiu cat de bine da in fata angajatorului sa te duci sa spui ca vrei sa ti se micsoreze salariul, pentru ca nu esti in stare sa faci mai multa treaba si mai buna, ca sa aduci mai multi bani....de obicei se intampla invers, angajatul se duce la sef si spune " luna asta am crescut vanzarile cu atat; vreau sa renegociem salariul, sa imi dati 100 de lei in plus, sau chiar mai mult..." ; cand s-a intamplat asa, nu a fost nevoie sa cer, ca mi s-a dat chiar in plus fata de ce negociasem initial....dar acum din pacate lucrurile numai stau asa....poate vor crede angajatorii ca am lasat-o eu mai moale, ca ma menajez pt ca sunt insarcinata, ca nu mai sunt interesata decat de interesul si confortul personal, cine stie, ideea ca numai reusesc sa-mi iau salariul nicicum...s-a mai intampkat asa intr-o iarna, in ian si febr, am luat doar cca 75%, dar i-am recuperat ulterior in primavara...iar pe de alta parte, chiar mi se pare ca pretentiile mele sunt nesimtite, in conditiile si la incasarile de acum, e aproape dublu fata de cat s-ar cuveni...( practic si incasarile au scazut poate nu chiar la jumate, dar cu 30% sigur au scazut...)...asa ca nu stiu ce sa fac, cum ar fi mai bine sa procedez....ce ma sfatuiti???

( unde mai pui ca decand a saracit toata lumea, mai rau decat era, imi rasuna in urechi la ordinea zilei sintagma arhicunoscuta " scump, domne scump, dincolo era mai ieftin"...( la Giurgiu, la p-ta Resita, la ***ba-n praznic, acum 2 ani ( adica imi spune pretul care era acum n ani cand a aparut produsul pe piata, ca l-ar fi luat " data trecuta", ca si cum ar fi fost acum cateva saptamani sau luni, dar probabil asta e apanajul anumitei varste, iti amintesti lucruri din tinerete casicum ar fi fost ieri :)) , etc...ca, deh, daca deconteaza primaria transportul in comun la pensionari, iti permiti sa schimbi 2 tramvaie pt 20 de bani...pe mne spre ex m-ar costa 2,6 lei drumul pan'la pța Resita, pt ce mare reducere sa ma duc pana acolo, nu mai zic la 50-60 km...)...de ce e mai scump la dvs ca la vecini??? Si de fiecare data ma mustra constiinta: poate ca am salariul prea mare...poate de-aia ma si ingras, ca-mi merge bine...acum dac-o sa ajunga sa-mi creasca burta, probabil se va explica unde se duc banii munciti din greu de bietii oameni...asta ar fi culmea, sa ma judece si pt asta, si sa ajung sa ma simt vinovata...)

In fine, mai exista si vina ca in acte am trecuta o suma, si in mana iau mai mult...ideea e ca la momentula angajarii sal minim pt cei cu studii liceale sau superioare se inmultea cu 1,5-2... daca era pe atunci minim 700, sa zic noua trebuia sa ne dea 1400...insa ori m-a incadrat pe o functie fara studii, ori cu juma' de norma, insa banii care trebuia sa-mi dea " in mana" mi i-a dat...pe urma insa s-a dat lege ca sal minim e acelasi indiferent de studii, si-atunci m-a incadrat pe post cu studii, desi nu tineam neaparat, dar le trebuia lor, ca sa functiineze corespunzator, si am ramas cu sal minim in acte..poate daca ma incadra de la inceput cu sal mai mare si in acte, pe urma nu mi-l mai reducea, si ramanea la fel, si era mai bine si pt mine ca acum la calcularea indemnizatiei imi revenea ceva mai mult...(nu luam doar 600, ci poate chiar 1000 sau peste..)...dar pt firmele mici, e o problema sa dea salarii mari in acte, ca trebuie sa plateasca contributii la ele..si iti spune " mai bine iti dau tie in mana banii aia dcat sa-i dau la stat"... dar uite ca pe urma tu te inveti cu bani, nu prea pui deoparte, si nici statul nu-ti mai da inapoi nmic atunci cand ai nevoie ( cm, indemnizatie, pensie, etc...)...ceeace mi se pare absolut normal si firesc...